{"id":1323,"date":"2015-01-13T21:27:59","date_gmt":"2015-01-13T18:27:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.psycovery.ro\/?page_id=1323"},"modified":"2015-01-14T17:02:42","modified_gmt":"2015-01-14T14:02:42","slug":"distorsiunile-cognitive","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.psycovery.ro\/?page_id=1323","title":{"rendered":"Distorsiunile cognitive &#8211; Ce sunt \u015fi cum le putem face fa\u0163\u0103?"},"content":{"rendered":"<p>Distorsiunile cognitive sunt modalit\u0103\u021bi prin care mintea noastr\u0103 reu\u0219e\u0219te\u00a0 s\u0103 ne conving\u0103 de veridicitatea a ceva ce este fals. Bine\u00een\u021beles, n-am mai fi fost aici azi dac\u0103 acesta ar fi<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.psycovery.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/mini_glass.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-thumbnail wp-image-1329\" alt=\"mini_glass\" src=\"http:\/\/www.psycovery.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/01\/mini_glass-150x150.png\" width=\"150\" height=\"150\" \/><\/a> fost scopul min\u0163ii noastre. Din perspectiv\u0103 antropologic\u0103, distorsiunile cognitive reprezint\u0103 strategii cognitive\u00a0 profund implicate\u00a0 \u00een asigurarea supravie\u021buirii individului\u00a0 \u0219i speciei. Adaptative \u00een trecut, \u00een cadrul unor societ\u0103\u021bi rudimentare, distorsiunile cognitive au un puternic caracter disfunc\u021bional \u0219i dezadaptativ \u00een prezent, determin\u00e2nd reac\u021bii \u015fi comportamente incongruente cu realitatea.<\/p>\n<p>Distorsiunile cognitive nu sunt altceva dec\u00e2t forme rudimentare, arhaice de modelare a realit\u0103\u021bii, \u00eent\u0103rite filogenetic \u015fi \u00een mare parte dep\u0103\u015fite socio-economic. Cu toate c\u0103 unele sunt mai pregnante la unii indivizi dec\u00e2t la al\u021bii, cu to\u021bii le avem, fiecare dintre noi afl\u00e2ndu-se nu de pu\u0163ine ori, pe parcursul vie\u021bii, \u00een situa\u021bia de le manifesta.<\/p>\n<p><b>De re\u0163inut!<\/b> De\u015fi \u00een toate tulbur\u0103rile emo\u0163ionale se \u00eent\u00e2lnesc constela\u0163ii de distorsiuni cognitive, ele se \u00eent\u00e2lnesc frecvent \u015fi \u00een popula\u0163ia general\u0103, motiv pentru care simpla prezen\u0163\u0103 a uneia sau mai multor distorsiuni nu reprezint\u0103 sub nici o form\u0103 un criteriu de diagnostic pentru vreo tulburare emo\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p><b>1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b>\u00a0<b>Filtrarea selectiv\u0103 (eroarea de confirmare)<\/b><\/p>\n<p>Tendin\u021ba de a selecta acele informa\u021bii care vin s\u0103 confirme unele convingeri stabilite a priori, ignor\u00e2ndu-le pe cele care le infirm\u0103. Aceast\u0103 strategie este diametral opus\u0103 caracteristicii falsificabilit\u0103\u021bii, specifice metodei \u0219tiin\u021bifice conform c\u0103reia \u00eentregul demers al unei cercet\u0103ri va fi canalizat \u00een direc\u021bia c\u0103ut\u0103rii de dovezi care atest\u0103\u00a0 nulitatea ipotezei. \u00cemi dau seama c\u0103 pentru un profan \u00eentr-ale cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice, a c\u0103uta sistematic \u015fi din proprie ini\u0163iativ\u0103 s\u0103 demonstrezi c\u0103 te \u00een\u015feli, are un iz de nebunie, \u00eens\u0103 este singura metod\u0103 care ne apropie de adev\u0103r.<\/p>\n<p><b>2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>G\u00e2ndirea dihotomic\u0103 (de tip alb\/negru)<\/b><\/p>\n<p>C\u00e2nd aceast\u0103 distorsiune este activ\u0103, lucrurile sunt ori albe ori negre, nicidecum gri. <i>Dac\u0103 ceva nu e perfect, e un e\u0219ec total, nu exist\u0103 cale de mijloc<\/i>. Numai \u00een\u00a0 cadrul unei realit\u0103\u021bi simple, acest fel de g\u00e2ndire are sens. \u00cen trecut, de exemplu, \u00een cazul unui individ amenin\u021bat de o hait\u0103 de lupi, g\u00e2ndirea de acest tip era legitim\u0103.<\/p>\n<p><b>3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Suprageneralizarea<\/b><\/p>\n<p>Extinderea caracteristicilor unui eveniment izolat, obiect, individ, asupra unei \u00eentregi<\/p>\n<p>popula\u021bii sau clase, ignor\u00e2nd nevoia suficien\u0163ei statistice (num\u0103r de cazuri, frecven\u021b\u0103 de apari\u021bie etc.). \u00cen trecutul nostru \u00eendep\u0103rtat, aceast\u0103 strategie asigura o luare de pozi\u021bie rapid\u0103 \u00een fa\u021ba unei \u00eentregi clase de pericole, \u00eendividul fiind scutit de la experimentarea tuturor pericolelor din dintr-o categorie. Col\u0163i = pericol. To\u021bi, niciunul, \u00eentotdeauna bun\u0103 niciodat\u0103, sunt absolutiz\u0103ri \u00a0specifice acestei distorsiuni<\/p>\n<p><b>4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Concluzionarea pripit\u0103<\/b><\/p>\n<p>Tendin\u021ba de a trage concluzii, \u00een absen\u021ba oric\u0103ror dovezi. Ghicirea g\u00e2ndurilor sau ghicirea viitorului sunt forme ale acestei distorsiuni. De multe ori, suntem at\u00e2t de convin\u0219i c\u0103 \u0219tim ce sentimente au ceilal\u021bi fa\u021b\u0103 de noi, c\u0103 le putem intui cu acurate\u0163e motivele, g\u00e2ndurile, \u00eenc\u00e2t ac\u021bion\u0103m f\u0103r\u0103 a z\u0103bovi o clip\u0103 pentru ne verifica aceste convingeri. Alteori, transform\u0103m simple predic\u021bii, anticip\u0103ri, \u00een certitudini, fapte care se vor petrece 100%.<\/p>\n<p><b>5.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Catastrofizarea<\/b><\/p>\n<p>C\u00e2nd aceast\u0103 distorsiune este prezent\u0103, ne a\u0219tept\u0103m ca evenimente neutre sau u\u0219or negative s\u0103 produc\u0103 adev\u0103rate dezastre. O gre\u0219eal\u0103 minor\u0103 poate fi interpretat\u0103 ca fiind precursorul unei catastrofe. \u201e<i>O gre\u0219eal\u0103 m\u0103 poate costa serviciul, dac\u0103 nu-s tot timpul atent a\u0219 sf\u00e2r\u0219i pe str\u0103zi\u201d.<\/i> Sunt sigur c\u0103 cel pu\u0163in un cititor se \u00eentreab\u0103 de ce ar fi asta o distorsiune c\u0103 doar exist\u0103 meserii \u00een care fluturele, dac\u0103 d\u0103 din aripi, isc\u0103 un tsunami. Ei bine, caracter ira\u0163ional al acestei distorsiuni este contextual, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oric\u00e2t de convins ar fi un profesor de istorie c\u0103 omiterea un eveniment \u00een cadrul expunerii unei lec\u0163ii ar avea consecin\u0163e at\u00e2t de grave \u00eenc\u00e2t ar face ca incidentul Fukushima s\u0103 par\u0103 c\u0103 nici n-a fost, gravitatea consecin\u0163elor gre\u015felii lui r\u0103m\u00e2ne o simpl\u0103 fabula\u0163ie. In cazul inginerilor unei centrale termo-nucleare, \u00eens\u0103&#8230;<\/p>\n<p><b>6.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Personalizarea<\/b><\/p>\n<p>Unii dintre noi au tendin\u021ba de a-\u0219i asuma vina pentru evenimente negative care apar independent de ei. <i>Gazdele au ars m\u00e2ncarea din cauz\u0103 c\u0103 am \u00eent\u00e2rziat prea mult. Dac\u0103 a\u0219 fi ajuns la timp, acest lucru nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat. <\/i>Ca \u015fi cum gazdele s-ar fi g\u00e2ndit c\u0103-i o idee bun\u0103 ca\u00a0 pentru g\u0103tit s\u0103 foloseasc\u0103 punctualitatea oaspe\u0163ilor pe post de timer<i>. <\/i>Al\u0163ii sunt convin\u015fi c\u0103 persoanele fa\u0163\u0103 de care \u015fi-au permis g\u00e2nduri rele, dac\u0103 sufer\u0103, sufer\u0103 din acest motiv.<\/p>\n<p><b>7.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Eroarea de control<\/b><\/p>\n<p>Atunci c\u00e2nd sim\u021bim c\u0103 locul controlului este \u00een exteriorul nostru, ne autopercepem ca fiind victime ale sor\u021bii. <i>Degeaba se pl\u00e2nge \u0219eful\u00a0 de calitatea muncii mele, n-am ce s\u0103 fac, nu depinde de mine ci de \u0103ia din departamentul x.<\/i> Atunci c\u00e2nd locul controlului este perceput intern, ne asum\u0103m responsabilitatea pentru suferin\u021ba turor celor din jurul nostru. <i>De ce e\u0219ti trist\u0103, am f\u0103cut eu ceva?. <\/i>\u00cen general, este dificil s\u0103 convingi pe cineva c\u0103 emo\u0163iile sale nu sunt generate de ce fac sau spun ceilal\u0163i ci de acel \u201eceva\u201d personal (convingeri despre lume, via\u0163\u0103, oameni) \u00a0care rezoneaz\u0103 cu ceea ce spun sau fac ceilal\u0163i. Da, chiar \u015fi \u00eenjur\u0103turile sau amenin\u0163\u0103rile.<\/p>\n<p><b>8.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Eroarea corectitudinii<\/b><\/p>\n<p>Via\u021ba nu e dreapt\u0103. Lucrurile nu vor fi mereu pe placul nostru, nu vor decurge \u00eentotdeauna \u00a0a\u0219a cum ne dorim, indiferent de c\u00e2t de convin\u0219i sunt unii c\u0103 ar trebui. Cu toate acestea, exist\u0103 oameni care trec prin via\u021b\u0103 evalu\u00e2nd fiecare situa\u021bie prin prisma corectitudinii, din acest motiv sim\u021bindu-se frecvent \u00a0nedrept\u0103\u021bi\u021bi<i>. E nedrept ca Popescu s\u0103 fie promovat iar eu nu; De ce tocmai mie s\u0103 mi se \u00eent\u00e2mple una ca asta, nu-i corect.<\/i><\/p>\n<p><b>9.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Eroarea de atribuire<\/b><\/p>\n<p>Unii dintre noi au tendin\u021ba de a-i \u00eenvinov\u0103\u021bi pe al\u021bii pentru suferin\u021ba proprie sau, dimpotriv\u0103, de a-si\u00a0 autoatribui cauzele tuturor problemelor. C\u00e2nd vine vorba despre performan\u021b\u0103, ci cu aceast\u0103 eroare tind s\u0103-\u0219i asume in totalitate vina pentru e\u0219ec \u0219i s\u0103 resping\u0103 ideea de a fi responsabili pentru propriile reu\u0219ite.<\/p>\n<p><b>10.\u00a0 <\/b><b>\u201eTrebuie\u201d<\/b><\/p>\n<p>Problema cu trebuie este c\u0103 st\u0103 la baza unor reguli comportamentale ira\u021bionale, deosebit de rigide, ale c\u0103ror \u00eenc\u0103lc\u0103ri genereaz\u0103 vinov\u0103\u021bie. Oamenii folosesc, \u00een general, aceste reguli \u00een \u00eencercarea de a se automotiva \u00eens\u0103 rezultatul este o autoflagelare emo\u021bional\u0103, \u00a0chiar \u00eenainte de a pune \u00een act comportamentul vizat, efectul fiind tocmai demotivarea. Acolo unde-s mul\u0163i <i>trebuie<\/i>, este \u015fi mult\u0103 tergiversare, am\u00e2nare, evitare.<\/p>\n<p><b>11.\u00a0 <\/b><b>Ra\u0163ionamentul emo\u021bional<\/b><\/p>\n<p>\u00cen cadrul acestei distorsiuni, individul crede c\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura afectiv\u0103 confer\u0103 unei convingeri valoare de adev\u0103r. Dac\u0103 se <i>simte<\/i> idiot sau plictisitor, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 <i>este<\/i> idiot sau plictisitor. \u00cen realitate, ceea ce <i>simte <\/i>o persoan\u0103 care-\u015fi adreseaz\u0103 astfel de epitete este triste\u0163e, furie sau ru\u015fine \u2013 adic\u0103 emo\u0163ii. <i>Idiot <\/i>sau <i>plictisitor <\/i>poate doar s\u0103 se considere (deci s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103). Eroarea const\u0103 \u00een faptul c\u0103 argumenteaz\u0103 o convingere prin convingerea \u00eens\u0103\u015fi, emo\u0163ia asociat\u0103 convingerii p\u0103r\u00e2nd s\u0103-i valideze demersul.<\/p>\n<p><b>12.\u00a0 <\/b><b>Eroarea schimb\u0103rii<\/b><\/p>\n<p>Ne a\u0219tept\u0103m ca ceilal\u021bi oameni s\u0103 se schimbe in func\u021bie de nevoile \u0219i dorin\u021bele noastre, dac\u0103 \u00eei pres\u0103m sau constr\u00e2ngem suficient.<\/p>\n<p><b>13.\u00a0 <\/b><b>Etichetarea<\/b><\/p>\n<p>Elaborarea unei judec\u0103\u021bi negative globale pe baza generaliz\u0103rii unei singure caracteristici. \u00cen loc s\u0103 descriem o eroare \u00een contextul situa\u021biei specifice \u00een care aceasta ap\u0103rut, generaliz\u0103m \u0219i ne adres\u0103m nou\u0103 sau altora apelative peiorative: \u201esunt o ratat\u0103\u201d, \u201ee\u0219ti un imbecil\u201d etc.<\/p>\n<p><b>14.\u00a0 <\/b><b>Eroarea adev\u0103rului<\/b><\/p>\n<p>Unii oameni par s\u0103 se afle\u00a0 \u00eentr-o perpetu\u0103\u00a0 \u00eencercare de a demonstra celorlal\u021bi c\u0103 opiniile \u0219i ac\u021biunile lor sunt corecte. Pentru ace\u0219tia, a se \u00een\u0219ela este de neimaginat iar pentru a demonstra validitatea punctelor lor de vedere sunt dispu\u0219i s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een p\u00e2nzele albe. Pentru ei este mult mai important s\u0103 demonstreze c\u0103 au dreptate, dec\u00e2t sa \u00ee\u0219i testeze si ajusteze la realitate convingerile.<\/p>\n<p><b>15.\u00a0 <\/b><b>Eroarea recompensei divine<\/b><\/p>\n<p>Atunci c\u00e2nd aceast\u0103 distorsiune cognitiv\u0103 este activ\u0103, individul se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie recompensat de via\u021b\u0103\u00a0 pentru sacrificiile \u0219i eforturile sale, ca \u0219i cum cineva le-ar \u021bine eviden\u0163a. \u00cen general, sentimentul de nedrept\u0103\u021bire face parte din cotidianul acestuia.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=\"center\"><b>6 modalit\u0103\u021bi de gestionare a distorsiunilor cognitive<\/b><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\" align=\"center\"><b>1.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Monitorizarea<\/b><\/p>\n<p>F\u0103-\u021bi un jurnal \u0219i noteaz\u0103 \u00een acesta g\u00e2ndurile negative, pentru a surprinde care din distorsiunile cognitive este prezent\u0103. Acest lucru te va ajuta s\u0103 abordezi problematica \u00eentr-o lumin\u0103 mai pozitiv\u0103 \u0219i mai realist\u0103.<\/p>\n<p><b>2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Examinarea dovezilor<\/b><\/p>\n<p>Trateaz\u0103 \u00ee\u021bi g\u00e2ndurile negative ca pe ni\u0219te ipoteze, nu ca pe ni\u0219te certitudini. \u00cen loc de semnul exclam\u0103rii, folose\u0219te-l pe cel de \u00eentrebare \u0219i caut\u0103 pe c\u00e2t posibil s\u0103 str\u00e2ngi dovezi \u00eempotriva g\u00e2ndului.<\/p>\n<p><b>3.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Metoda echit\u0103\u021bii<\/b><\/p>\n<p>\u00cen loc s\u0103 te tot autocritici, s\u0103 te condamni, s\u0103 te judeci aspru, imagineaz\u0103-\u021bi cum te-ai comporta fa\u021b\u0103 de un prieten aflat \u00eentr-o situa\u021bie similar\u0103, apoi poart\u0103 un dialog cu tine p\u0103str\u00e2nd aceea\u0219i atitudine, spun\u00e2ndu-\u0163i acelea\u015fi lucruri.<\/p>\n<p><b>4.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>S\u0103geat\u0103 \u00een jos<\/b><\/p>\n<p>Aceast\u0103 tehnic\u0103 se preteaz\u0103 foarte bine \u00een cazul \u00eengrijor\u0103rilor nefondate, atunci c\u00e2nd avem de-a face cu eroarea de catastrofizare. Atunci c\u00e2nd identifici un g\u00e2nd negativ anticipativ (<i>Voi pica examenul<\/i>, de exemplu), continu\u0103-l \u00a0pe cale de consecin\u021b\u0103, din aproape \u00een aproape, \u00eentrebarea <i>\u0219i ce va fi dac\u0103&#8230;<\/i>, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care absurdul \u00eengrijor\u0103rilor \u00a0devine evident. Fii sigur c\u0103-\u021bi vei da seama c\u00e2nd se va petrece acest lucru.<\/p>\n<p><b>5.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Metoda interviului<\/b><\/p>\n<p>\u00cen loc s\u0103 continui s\u0103 te convingi singur de veridicitatea g\u00e2ndului negativ pe care tocmai l-ai descoperit, ia leg\u0103tura cu minim trei prieteni buni, prezint\u0103-le g\u00e2ndul t\u0103u negativ \u0219i \u00eentreab\u0103-i ce p\u0103rere au. Dac\u0103 e\u0219ti unul dintre cei care tind s\u0103 resping\u0103 din start Ideea c\u0103 prietenii ar putea fi sinceri cu tine \u015fi n-ar \u00eendr\u0103zni s\u0103-\u021bi spun\u0103 \u201everde-n fa\u021b\u0103\u201d, g\u00e2nde\u0219te-te c\u0103 poate ai de-a face cu prima distorsiune din list\u0103.<\/p>\n<p><b>6.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/b><b>Definirea termenilor<\/b><\/p>\n<p>\u00cen special, \u00een cazul erorii de etichetare, aceast\u0103 tehnic\u0103 este deosebit de util\u0103. Dac\u0103, de exemplu, te surprinzi la un moment dat spun\u00e2ndu-\u0163i <i>sunt un ratat<\/i>, ia un pix \u0219i o foaie \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 define\u0219ti termenul <i>ratat<\/i>: care sunt acele caracteristici care definesc un ratat, cu ce frecven\u021b\u0103 trebuie s\u0103 apar\u0103 acestea, ce magnitudine trebuie s\u0103 aib\u0103. Apoi caut\u0103 exemple de oameni la care \u00eent\u00e2lne\u0219ti aceste caracteristici , trece-i pe o list\u0103 \u015fi vezi pe c\u00e2\u021bi dintre ei \u00eei consideri rata\u021bi.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<pre><b>*NOT\u0102: <\/b>Acest articol se adreseaz\u0103 persoanelor cu un nivel de func\u0163ionalitate socio-profesional\u0103 cel pu\u0163in mediu \u015fi are exclusiv scop informativ. Dac\u0103 ai fost diagnosticat cu o tulburare emo\u0163ional\u0103 sau de alt\u0103 natur\u0103, sau dac\u0103 ai suspiciunea unui diagnostic, adreseaz\u0103-te unui specialist (psiholog, psihiatru)<\/pre>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Distorsiunile cognitive sunt modalit\u0103\u021bi prin care mintea noastr\u0103 reu\u0219e\u0219te\u00a0 s\u0103 ne conving\u0103 de veridicitatea a ceva ce este fals. Bine\u00een\u021beles, n-am mai fi fost aici azi dac\u0103 acesta ar fi fost scopul min\u0163ii noastre. Din perspectiv\u0103 antropologic\u0103, distorsiunile cognitive reprezint\u0103 strategii cognitive\u00a0 profund implicate\u00a0 \u00een asigurarea supravie\u021buirii individului\u00a0 \u0219i speciei. Adaptative \u00een trecut, \u00een cadrul [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1323","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1323","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1323"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1323\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1326,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1323\/revisions\/1326"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1323"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}