{"id":1348,"date":"2015-04-07T17:30:23","date_gmt":"2015-04-07T14:30:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.psycovery.ro\/?page_id=1348"},"modified":"2015-06-24T13:48:23","modified_gmt":"2015-06-24T10:48:23","slug":"inteligenta_preistorica","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.psycovery.ro\/?page_id=1348","title":{"rendered":"Inteligenta preistorica – Cum sa iei decizii proaste"},"content":{"rendered":"

Ce \u00eenseamn\u0103 luarea unei decizii? Alegerea celei mai potrivite c\u0103i de ac\u0163iune \u00een raport cu valoarea a\u015fteptat\u0103 a obiectivului vizat. Valoarea a\u015fteptat\u0103 depinde de probabilitatea\"Inteligenta<\/a> ob\u0163inerii c\u00e2\u015ftigului vizat (Pc) \u015fi de\u00a0 dimensiunea c\u00e2\u015ftigului (Dc). Valoarea a\u015fteptat\u0103 (Va) trebuie s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t costurile.<\/p>\n

Va = Pc x Dc<\/p>\n

Pentru exemplificare, \u00ee\u0163i propun urm\u0103toarea situa\u0163ie: E\u015fti invitat s\u0103 participi la un joc de cap sau pajur\u0103. <\/i>Dac\u0103 moneda va c\u0103dea cu pajura \u00een sus, vei primi 10 lei. Ai pl\u0103ti 4 lei pentru a participa?<\/p>\n

Pc = \u00bd; Dc = 10 lei;<\/p>\n

Va = 1\/2×10 = 5 lei.<\/p>\n

Valoarea asteptat\u0103 este mai mare dec\u00e2t costul particip\u0103rii (4 lei), deci r\u0103spunsul ra\u0163ional este DA.<\/p>\n

Ideea este simpl\u0103 atunci c\u00e2nd avem de-a face cu jocuri de \u015fans\u0103 ca cel men\u0163ionat mai sus, dar se complic\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eencerc\u0103m s\u0103 aplic\u0103m acelea\u015fi principii \u00een via\u0163a de zi-cu-zi. Suntem predispu\u015fi s\u0103 comitem erori \u00een estimarea probabilit\u0103\u0163ilor \u015fi a valorii sau dimensiunii c\u00e2\u015ftigului:<\/i><\/p>\n

1.\u00a0Estimarea \u015fanselor<\/b> sau calcularea probabilit\u0103\u0163ilor. De\u015fi pare o sarcin\u0103 usoar\u0103 atunci c\u00e2nd ne raport\u0103m la probleme ce implic\u0103 zaruri, c\u0103r\u0163i de joc, monede, nici m\u0103car \u00een cazul jocurilor de \u015fans\u0103 capacitatea noastr\u0103 de a estima corect \u015fansele nu arat\u0103 prea bine. De ce? Pentru c\u0103 felul \u00een care obi\u015fnuim s\u0103 facem estim\u0103ri nu se bazeaz\u0103 pe un model statistic sau matematic ci pe viteza reactualiz\u0103rii materialului mnezic \u2013 regula primului r\u0103spuns. \u00cen ora\u015ful meu<\/i> e mai probabil s\u0103 \u00eent\u00e2lne\u015fti<\/i> c\u00e2ini \u00een les\u0103 dec\u00e2t porci \u00een les\u0103. <\/i>Cum \u015ftii asta? Primul lucru pe care-l faci este s\u0103 \u00eencerci s\u0103-\u0163i aduci aminte de situa\u0163ii \u00een care ai v\u0103zut c\u00e2ini sau porci \u00een lese. Evident, consta\u0163i c\u0103-\u0163i este foarte lejer s\u0103-\u0163i aminte\u015fti de c\u00e2ini \u00een lese, spre deosebire de porci apoi concluzionezi c\u0103, din moment ce imaginile cu c\u00e2ini \u00een les\u0103 \u0163i-au ap\u0103rut mai rapid \u00een minte,\u00a0 probabilitatea de a \u00eent\u00e2lni c\u00e2ini \u00een lese este mai mare.<\/p>\n

\u00cen alte contexte, \u00eens\u0103, regula de mai sus ne induce \u00een eroare. De exemplu, \u00eentr-un studiu efectuat pe popula\u0163ia SUA, \u00een cadrul c\u0103ruia cet\u0103\u0163enii au fost solicita\u0163i s\u0103 evalueze cauzele mortalit\u0103\u0163ii sub aspectul probabilit\u0103\u0163ilor (c\u00e2\u0163i oameni crede\u0163i c\u0103 mor anual din cauza tornadelor, a \u00eennecului etc<\/i>.) s-au \u00eenregistrat urm\u0103toarele valori:<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Se observ\u0103 lejer o tendin\u0163\u0103 de supraestimare a probabilit\u0103\u0163ilor \u00een privin\u0163a tornadelor \u015fi a accidentelor pirotehnice \u015fi o subestimare a probabilit\u0103\u0163ilor \u00een cazul atacurilor de astm \u015fi \u00eennecului. Acest fenomen se produce datorit\u0103\u00a0 gradelor diferite de expunere mediatic\u0103. Un copil care moare \u00een urma unui atac de astm sau un caz de \u00eennec reprezint\u0103 evenimente at\u00e2t de comune \u00eenc\u00e2t nu ajung nici pe departe s\u0103 fac\u0103 obiectul unui titlu de prim\u0103 \u015ftire. Pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103, imaginea unei tornade care distruge ora\u015fe, sau cea a unui \u201cde\u015ftept\u201d care, \u00eentr-un exces de curaj, hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 \u0163in\u0103 \u00eentre din\u0163i o petard\u0103 aprins\u0103, se \u00eenfirip\u0103 rapid \u00een minte datorit\u0103 senza\u0163ionalului asociat. Practic, ceea ce este comun este subestimat iar ceea ce este extraordinar, supraestimat.<\/p>\n

Un exemplu edificator este loteria. Cu toate c\u0103 \u015fansele unui c\u00e2\u015ftig sunt aproape nule, oamenii continu\u0103 s\u0103 joace. De ce? Pentru c\u0103 \u00een mass-media vedem mul\u0163i c\u00e2\u015ftig\u0103tori. Nimeni nu e interesat s\u0103 prezinte cazuri de jucatori care n-au c\u00e2\u015ftigat, dar daca, prin absurd, fiecare juc\u0103tor care nu a c\u00e2\u015ftigat ar fi intervievat la tv, probabilitatea ca tu s\u0103 joci la loterie ar sc\u0103dea dramatic. S\u0103 presupunem c\u0103 se organizeaz\u0103 o loterie cu 10 bilete dintre care unul singur este c\u00e2\u015ftig\u0103tor. 9 din ele au fost deja cump\u0103rate de 9 persoane. Costul unui bilet este de 1 leu iar c\u00e2\u015ftigul este de 20 de lei. Conform formulei de mai sus, decizia de a participa este una bun\u0103: Va = 1\/10 x 20 = 2 lei iar valoarea a\u015fteptat\u0103 este mai mare dec\u00e2t costul biletului. Majoritatea oamenilor ar participa.<\/p>\n

Dar dac\u0103 schimb\u0103m u\u015for decorul, lucrurile nu mai stau la fel. Imagineaz\u0103-\u0163i c\u0103 toate cele 9 bilete au fost cump\u0103rate de c\u0103tre o singur\u0103 persoan\u0103. \u015eansele ca cineva s\u0103 participe sunt foarte mici acum deoarece este foarte u\u015for de dedus \u00een m\u00e2na cui va fi biletul c\u00e2\u015ftig\u0103tor, cu toate c\u0103 \u015fansele ca biletul r\u0103mas s\u0103 fie c\u00e2\u015ftig\u0103tor sunt acelea\u015fi ca \u00een scenariul precedent.<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0 <\/i><\/b>\u00a0Estimarea valorii c\u00e2\u015ftigului. <\/b>Comparativ cu estimarea \u015fanselor, <\/b>este mult mai dificil s\u0103 estim\u0103m c\u00e2t de mult valoreaz\u0103 ceva, c\u00e2t\u0103 satisfac\u0163ie sau pl\u0103cere ne va da… Imagineaz\u0103-\u0163i un Big Mac. C\u00e2t crezi c\u0103 valoreaz\u0103? Valoreaz\u0103 75 lei? \u00cen mod intuitiv, majoritatea ar r\u0103spunde NU. \u00cens\u0103 pentru a r\u0103spunde corect la aceast\u0103 \u00eentrebare, este nevoie ca mai \u00eent\u00e2i s\u0103 r\u0103spundem la alta: Ce altceva a\u015f putea face cu 75 lei? <\/i>Pleci \u00eentr-o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een America, iar \u00een avion nu\u00a0 vor servi deloc mancare. Dup\u0103 c\u00e2teva ore, la c\u00e2teva scaune distan\u0163\u0103, cineva deschide o pung\u0103 de la McDonald\u2019s \u015fi aromele de Big Mac \u00ee\u0163i \u00eempresoar\u0103 n\u0103rile. Timp de 11 ore nu ai ce face cu cei 75 de lei, nici m\u0103car s\u0103 le dai foc nu poti pentru c\u0103 \u0163i-au luat bricheta. \u00cen aceste condi\u0163ii, 75 de lei pentru un Big Mac pare s\u0103 fie un t\u00e2rg destul de bun. \u00a0De ce lumea este tentat\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 NU \u00eenainte de a fi prezentat contextul? Pentru c\u0103 lumea este tentat\u0103 s\u0103 compare pre\u0163ul propus cu pre\u0163ul cu care este obi\u015fnuit\u0103. \u00cen loc s\u0103 compare investi\u0163ia de 75 de lei \u00een Big Mac cu alte posibile investi\u0163ii, lumea o compar\u0103 cu investi\u0163iile din trecut. O investi\u0163ie de 75 de lei pentru ceva pentru care \u00een trecut pl\u0103team 10 lei, pare ridicol\u0103. Aceast\u0103 eroare de ra\u0163ionament st\u0103, de asemenea, la baza afinit\u0103\u0163ii pentru un job \u00een cadrul c\u0103ruia venitul este cresc\u0103tor timp de 3 ani, \u00een detrimentul altui job cu salariu descresc\u0103tor dar cu un venit total \u2013 pe 3 ani – mai mare. Chiar dac\u0103 venitul total este mai mic, oamenii au convingerea c\u0103 un venit cresc\u0103tor este mai benefic dec\u00e2t unul descresc\u0103tor.<\/p>\n

Un alt exemplu: <\/i><\/b><\/p>\n

Un pachet de vacan\u0163\u0103 \u00een Hawaii \u00een valoare de $2000 este scos la v\u00e2nzare la pre\u0163ul de $1600. Presupun\u00e2nd c\u0103 te tenteaz\u0103 o vacan\u0163\u0103 \u00een Hawaii, l-ai cump\u0103ra? Majoritatea ar r\u0103spunde DA. Imagineaz\u0103-\u0163i acum un alt scenariu: Pachetul de $2000 ar fi scos la v\u00e2nzare la pre\u0163ul de $700 \u00eens\u0103 decizi s\u0103-\u0163i acorzi o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 timp de g\u00e2ndire iar \u00een momentul \u00een care ajungi la agen\u0163ie, consta\u0163i c\u0103 pre\u0163ul a crescut la $1500. \u00cel mai cumperi? Majoritatea oamenilor ar r\u0103spunde NU.De ce? Pentru c\u0103 oamenii nu sunt dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 mai mult pentru ceva ce a costat mai pu\u0163in \u00een trecut.<\/p>\n

$2000 —————-> $1600 DA! (r\u0103spuns ra\u0163ional)<\/p>\n

$2000 —> $700 —> $1500 NU! (r\u0103spuns ira\u0163ional)<\/p>\n

Un pre\u0163 bun care \u00een trecut era un pre\u0163 foarte bun, nu este nici pe departe la fel de bun precum un pre\u0163 prost care \u00een trecut era un pre\u0163 foarte prost.<\/i><\/p>\n

Un alt exemplu de decizie cu acela\u015fi tip de eroare:<\/p>\n

Te afli \u00een drum spre teatru iar in portofel ai o bancnot\u0103 de 50 lei \u015fi biletul. La intrare consta\u0163i c\u0103 ai pierdut biletul. Ai cheltui cei 50 lei pe un alt bilet? Majoritatea ar r\u0103spunde NU. Imagineaz\u0103-\u0163i acum urm\u0103torul scenariu: Te afli \u00een drum spre teatru iar \u00een portofel ai dou\u0103 bancnote de 50 lei. La intrare, descoperi c\u0103 ai pierdut una. Ai cheltui restul de 50 de lei pe bilet? Majoritatea ar r\u0103spunde DA. \u00cen ambele cazuri, ai pierdut o h\u00e2rtie. Ce anume face diferen\u0163a? \u00cen primul caz \u2013 c\u00e2nd ai pierdut biletul \u2013 ra\u0163ionamentul este \u201cnu pl\u0103tesc de dou\u0103 ori pentru acela\u015fi lucru\u201d. <\/i>Compari costul actual al biletului (100 lei) cu cel din trecut (50 lei) iar concluzia este c\u0103 ar fi o afacere proast\u0103.<\/p>\n

Dar chiar \u015fi atunci c\u00e2nd compar\u0103m posibilit\u0103\u0163ile suntem predispu\u015fi la erori. Atunci c\u00e2nd vrei s\u0103 cumperi o sticl\u0103 de vin si pe raft sunt trei vinuri cu pre\u0163uri diferite, majoritatea va evita s\u0103 cumpere vinul cel mai ieftin \u015fi cel mai scump, opt\u00e2nd, evident, pentru cel mediu.<\/p>\n

8 lei\u00a0\u00a0\u00a0 27 lei\u00a0\u00a0 33 lei<\/p>\n

Evident, retailerii cunosc acest aspect, motiv pentru care adaug\u0103 pe raft un al 4-lea vin cu pre\u0163 foarte mare, pe care nimeni nu-l cump\u0103r\u0103. Brusc, cel mai scump dintre cele trei vinuri ini\u0163iale nu mai pare a\u015fa de scump\u00a0 prin compara\u0163ie.<\/p>\n

8 lei\u00a0\u00a0\u00a0 27 lei\u00a0\u00a0 33 lei\u00a0\u00a0 51 lei<\/p>\n

Compara\u0163ia schimb\u0103 valoarea lucrurilor. <\/i>De ce este asta o problem\u0103? C\u00e2nd ajungi acas\u0103 cu sticla de 33 lei \u015fi o deschizi, nu va mai conta ce valoare avea pe raft, prin compara\u0163ie cu celelalte sticle. Evalu\u0103rile pe care le facem asupra valorii obiectelor pe care le cump\u0103r\u0103m nu sunt acelea\u015fi cu cele pe care le facem atunci c\u00e2nd le consum\u0103m.<\/p>\n

\u00centr-un experiment, subiec\u0163ii \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een trei loturi au fost solicita\u0163i s\u0103 evalueze anticipativ m\u0103sura satisfac\u0163iei generate de consumarea unui chips: C\u00e2t de mult crezi c\u0103-\u0163i va pl\u0103cea s\u0103 m\u0103n\u00e2nci un chips, peste un minut? <\/i>To\u0163i subiec\u0163ii au avut \u00een fa\u0163\u0103 o pung\u0103 de chipsuri. \u00cen cazul primului lot, \u00eentr-un col\u0163 al incintei a fost pus\u0103 o ciocolat\u0103 iar \u00een cazul celui de-al doilea, o conserv\u0103 de carne. Cele dou\u0103 elemente (ciocolata \u015fi conserva) reprezint\u0103 variabilele independente ale experimentului \u015fi au rolul de a modifica percep\u0163ia participan\u0163ilor vis-a-vis de chipsuri. Evident, lotul de control nu a fost expus la cele dou\u0103 variabile, lor cer\u00e2ndu-li-se s\u0103 evalueze satisfac\u0163ia experien\u0163ei de a m\u00e2nca chipsuri (nu cea anticipativ\u0103). Satisfac\u0163ia anticipat\u0103 de lotul expus la conserva de carne a fost semnificativ mai mare dec\u00e2t cea a lotului de control iar cea a lotului expus la ciocolata, net inferioar\u0103.<\/p>\n

Un alt exemplu de eroare: Vrei s\u0103 cumperi un sistem audio pentru automobil. Dealerul din apropierea locuin\u0163ei tale \u00eel vinde cu 200 euro dar dac\u0103 te deplasezi \u00een partea cealalt\u0103 a ora\u015fului. \u00eel po\u0163i cump\u0103ra cu 100 euro. Evident, ai opta pentru deplasare deoarece ai salva 100 de euro. Dar dac\u0103 ai fi interesat s\u0103 cumperi un automobil dotat cu un sistem audio iar dealerul de l\u00e2ng\u0103 tine o vinde cu 11000 euro, \u00eens\u0103 o po\u0163i cump\u0103ra cu 10900 euro de la alt dealer aflat \u00een partea cealalt\u0103 a ora\u015fului, te-ai deplasa? Majoritatea ar r\u0103spunde NU. Eroarea const\u0103 \u00een compararea economisirii (cei 100 de euro) cu valoarea investi\u0163iei. De ce este eroare? Deoarece valoarea de 100 de euro r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103 de la un caz la altul, asigur\u0103 aceea\u015fi putere de cump\u0103rare, independent de modalitatea prin care banii au fost salva\u0163i.<\/p>\n

\n

Dou\u0103 reguli care ne predispun la decizii proaste:<\/p>\n

1. \u00a0 \u00a0 \u00a0\u00a0<\/i>acum e mai bine decat mai tarziu <\/i>(mai bine 60 euro acum dec\u00e2t 60 euro peste o lun\u0103)<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/i>mai mult e mai bine decat mai putin <\/i>(mai bine 60 euro dec\u00e2t 50 de euro)<\/p>\n

Problema apare c\u00e2nd cele dou\u0103 reguli intr\u0103 \u00een conflict. Mai bine 50 euro acum sau 60 euro peste o luna? Aceast\u0103 situa\u0163ie este o sintetizare a multor situa\u0163ii de via\u0163\u0103 \u00een care ai de c\u00e2\u015ftigat av\u00e2nd r\u0103bdare. \u00cen general, oamenii sunt extrem de ner\u0103bd\u0103tori.<\/p>\n

Sursa: Daniel Gilbert - Stumbling on Happiness<\/pre>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ce \u00eenseamn\u0103 luarea unei decizii? Alegerea celei mai potrivite c\u0103i de ac\u0163iune \u00een raport cu valoarea a\u015fteptat\u0103 a obiectivului vizat. Valoarea a\u015fteptat\u0103 depinde de probabilitatea ob\u0163inerii c\u00e2\u015ftigului vizat (Pc) \u015fi de  dimensiunea c\u00e2\u015ftigului (Dc). Valoarea a\u015fteptat\u0103 (Va) trebuie s\u0103 fie mai mare dec\u00e2t costurile.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1348","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1348","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1348"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1348\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1419,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1348\/revisions\/1419"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1348"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}