{"id":1369,"date":"2015-05-29T12:45:24","date_gmt":"2015-05-29T09:45:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.psycovery.ro\/?page_id=1369"},"modified":"2015-06-24T13:47:04","modified_gmt":"2015-06-24T10:47:04","slug":"schema-therapy","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.psycovery.ro\/?page_id=1369","title":{"rendered":"Schema Therapy – Terapia centrata pe scheme"},"content":{"rendered":"

MODELUL CONCEPTUAL<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Terapia schemelor este o form\u0103 inovatoare de terapie integrativ\u0103, elaborat\u0103 de c\u0103tre Jeffrey E. Young & co., ce se extinde, at\u00e2t ca sfer\u0103 conceptual\u0103 c\u00e2t \u015fi ca repertoriu al metodelor \u015fi tehnicilor, mult dincolo de limitele terapiei cognitiv-comportamentale tradi\u0163ionale. Aceast\u0103 form\u0103 de terapie integreaz\u0103 elemente specifice diferitelor \u015fcoli \u015fi curente psihologice: cognitiv-comportamentalism, Gestalt, rela\u0163ii obiectuale, constructivism \u015fi psihanaliz\u0103.<\/p>\n

Terapia schemelor confer\u0103 Psihologiei un nou sistem psihoterapeutic de o utilitate dovedit\u0103 \u00een special \u00een cazul pacien\u0163ilor cu tulbur\u0103ri profunde \u015fi cronice, considera\u0163i \u00een mod uzual pacien\u0163i dificil de tratat sau \u201ecazuri dificile\u201d. Experien\u0163a clinic\u0103 arat\u0103 c\u0103 at\u00e2t pacien\u0163ii cu diagnostic de tulburare de personalitate c\u00e2t \u015fi cei cu probleme caracteriologice semnificative (care nu \u00eentrunesc toate criteriile de diagnostic pentru tulburare de personalitate) ce stau la baza simptomatologiei de Axa I, r\u0103spund extrem de bine la tratamentul centrat pe scheme.<\/p>\n

De la terapia cognitiv\u0103 la terapia schemelor<\/strong><\/p>\n

Cercet\u0103torii \u0219i practicienii cognitiv comportamentali\u0219ti au realizat\u00a0 importante progrese \u00een dezvoltarea unor modele eficace de interven\u021bie\u00a0 psihologic\u0103 \u00een tulbur\u0103ri de Axa I, cum ar fi cele de dispozi\u021bie, anxietate, sexuale, de comportament alimentar, somatoforme sau de abuz de substan\u021b\u0103. Acestea sunt, de regul\u0103, de scurt\u0103 durat\u0103, \u00een pu\u021bine cazuri dep\u0103\u0219ind dou\u0103zeci de \u0219edin\u021be, \u0219i sunt focalizate pe reducerea intensit\u0103\u021bii \u0219i magnitudinii simptomelor, pe dezvoltarea de abilitati \u0219i pe rezolvarea de probleme.<\/p>\n

Cu toate acestea, ameliorarea suferin\u021bei unor pacien\u021bi este temporar\u0103, \u00een cel mai bun caz. \u00cen depresie, de exemplu, rata de succes \u00eenregistrat\u0103 de pacien\u021bii din Statele Unite ale Americii este de peste 60% la \u00eencheierea terapiei, \u00eens\u0103 rata rec\u0103derilor este \u00een jur de 30% la un an de la \u00eencheierea terapiei (Young, Weinberger & Beck, 2001).<\/p>\n

Mai mult, pacien\u021bii cu tulbur\u0103ri de personalitate \u00een subsidiarul simptomatologiei urmarite in terapie, nu r\u0103spund foarte bine la interven\u021biile cognitiv-comportamentale clasice (Beck, Freeman & Co, 1990). Tulbur\u0103rile de personalitate pot reduce eficacitatea tratamentelor cognitiv comportamentale \u00een mai multe feluri. Unii pacien\u021bi se prezint\u0103 \u00een cabinet pentru tratarea simptomelor de Axa I, cum ar fi anxietatea sau depresia, iar progresul terapeutic stagneaz\u0103 sau simtomatologia recidiveaz\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul terapiei.<\/p>\n

Al\u021bi clien\u021bi, de\u0219i ini\u021bial se prezint\u0103 la cabinet pentru simptome de Axa I, dup\u0103 rezolvarea acestora, deplaseaz\u0103 focusul terapiei pe problemele caractereloriologice. O alt\u0103 categorie de pacien\u021bi o reprezint\u0103 aceea care vin la cabinet f\u0103r\u0103 a putea descrie in mod clar simptome. Problemele acuzate de ace\u0219tia sunt vagi, difuze \u0219i lipsite de declan\u0219atori specifici iar ei se pot sim\u021bi ca \u0219i cum ar fi ceva \u00een neregul\u0103 cu o parte fundamental\u0103 din ei sau ca \u015fi cum ceva vital lipse\u0219te din vie\u021bile lor. Acesta este, \u00een general, modul \u00een care sunt descrise ini\u021bial problemele caracteriologicie: Pacien\u021bii caut\u0103 ajutor pentru dificult\u0103\u021bi cronice cu care se confrunt\u0103 \u00een rela\u021bii sau \u00een munc\u0103. Tocmai pentru faptul c\u0103 simptomele de Axa I lipsesc sau sunt mult prea multe, terapia cognitiv-comportamentala clasic\u0103 este deseori ineficace \u00een astfel de cazuri.<\/p>\n

Supozi\u0163ii ale terapiei cognitiv comportamentale clasice care nu se aplic\u0103 la pacien\u021bii caracteriologici.<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Pacien\u021bii vor fi complian\u021bi <\/em><\/li>\n<\/ol>\n

    \u00a0<\/em><\/p>\n

    Terapia cognitiv comportamentala clasic\u0103 presupune c\u0103 pacien\u021bii sunt motiva\u021bi s\u0103 reduc\u0103 simptomele, s\u0103-\u0219i dezvolte abilit\u0103\u021bi \u0219i s\u0103-\u0219i rezolve problemele, \u0219i c\u0103 impulsion\u00e2ndu-i \u0219i folosind \u00eent\u0103riri pozitive, ace\u0219tia vor complia la procedurile tratamentului. \u00cen pofida acestei presupuneri, abordarea pacien\u021bilor cu tulbur\u0103ri de personalitate este, \u00een general, complicat\u0103, ace\u0219tia deseori nefiind dispu\u0219i sau fiind incapabili s\u0103 complieze la tratament. De exemplu, evit\u0103 sistematic s\u0103-\u0219i fac\u0103 temele pentru acas\u0103, tergiverseaz\u0103 exersarea strategiilor de autocontrol, par s\u0103 fie mai degrab\u0103 motiva\u021bi s\u0103 ob\u021bin\u0103 consolare din partea terapeutului, dec\u00e2t de asimilarea unor strategii adaptative etc.<\/p>\n

      \n
    1. Pacien\u021bii pot fi \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi u\u0219or s\u0103-\u0219i acceseze g\u00e2ndurile \u0219i emo\u021biile \u0219i s\u0103 le verbalizeze \u00een terapie.<\/em><\/li>\n<\/ol>\n

      \u00a0<\/em><\/p>\n

      \u00cen terapia cognitiv comportamentala, \u00eenc\u0103 din primele \u0219edin\u021be, pacien\u021bilor li se cere s\u0103 \u00ee\u0219i monitorizeze g\u00e2ndurile \u0219i emo\u021biile. Pacien\u021bilor cu tulbur\u0103ri caracteriologice, \u00eens\u0103,\u00a0 le este extrem de dificil sau chiar imposibil acest lucru, \u00een multe cazuri ace\u0219tia fiind disocia\u021bi de cogni\u021bii sau emo\u021bii. Ace\u0219tia \u00ee\u0219i blocheaz\u0103 g\u00e2ndurile \u0219i imaginile cu con\u021binut negativ, angaj\u00e2ndu-se\u00a0 \u00een strategii de evitare cognitiv\u0103 \u0219i afectiv\u0103. De asemenea, tind s\u0103 evite comportamente sau situa\u021bii ce presupun tolerarea unui anumit disconfort, esen\u021biale pentru progresul terapeutic. Acest patern de evitare probabil se dezvolt\u0103 ca \u0219i r\u0103spuns instrumental \u00eent\u0103rit de consecin\u0163a reducerii afectului. St\u0103rile afective negative, cum ar fi anxietatea sau triste\u021bea, sunt declan\u0219ate de stimuli asocia\u021bi amintirilor din copil\u0103rie: Evit\u00e2nd stimulii, pacientul evit\u0103 emo\u021biile. Evitarea devine astfel o strategie habitual\u0103 \u0219i extrem de refractar\u0103 la schimbare.<\/p>\n

        \n
      1. Pacien\u021bii \u00ee\u0219i pot schimba cognitive \u0219i comportamentele problematice prin intermediul unor strategii ca analiza dovezilor, contra argumentarea, experimentarea , Ierarhizarea sarcinilor \u0219i repeti\u021bie.<\/em><\/li>\n<\/ol>\n

        \u00a0<\/em><\/p>\n

        \u00cen cazul tulbur\u0103rilor de personalitate, aceast\u0103 presupunere nu se aplic\u0103 deoarece g\u00e2ndurile distorsionate sau comportamentele auto-sabotante sunt extrem de rezistente la schimbarea prin intermediul tehnicilor cognitiv-comportamentale. Chiar \u0219i dup\u0103 luni de terapie, progresul terapeutic se las\u0103 a\u0219teptat.<\/p>\n

        Datorit\u0103 rigidit\u0103\u0163ii psihologice caracteristice pacien\u0163ilor cu tulbur\u0103ri de personalitate, ace\u015ftia nu r\u0103spund bine la tehnicile cognitiv-comportamentale, adesea av\u00e2nd nevoie de perioade \u00eendelungate pentru a realiza schimb\u0103ri semnificative. Rigiditatea este principala tr\u0103s\u0103tur\u0103 a tulbur\u0103rilor de personalitate (APA, 1994, p.633). Ace\u015fti pacien\u0163i tind s\u0103 fie dezn\u0103d\u0103jdui\u0163i \u00een privin\u0163a posibilit\u0103\u0163ii de schimbare. Problemele lor caracteriologice au un caracter ego-sintonic: paternurile dezadaptative le sunt at\u00e2t de familiare \u00eenc\u00e2t constituie pilonul central al sentimentului identit\u0103\u0163ii. Aceste paternuri sunt percepute ca p\u0103r\u0163i ale sinelui, motiv pentru care ideea renun\u0163\u0103rii la ele poate fi asimilat\u0103 ideii de moarte \u2013 moartea unei p\u0103r\u0163i din sine. Iat\u0103 de ce, atunci c\u00e2nd terapeutul testeaz\u0103 congruen\u0163a cu realitatea sau utilitatea acestor paternuri, pacientului i se activeaz\u0103 defensele \u015fi tinde s\u0103-\u015fi protejeze convingerile disfunc\u0163ionale \u00eentr-un mod reflex, rigid \u015fi uneori agresiv.<\/p>\n

          \n
        1. \u00cen c\u00e2teva \u015fedin\u0163e, pacientul se poate implica \u00eentr-o rela\u0163ie de tip colaborativ cu terapeutul.<\/em><\/li>\n<\/ol>\n

          \u00a0<\/em><\/p>\n

          \u00cen cadrul terapiei cognitiv-comportamentale, rela\u0163ia terapeutic\u0103 nu reprezint\u0103 un punct de interes central, dificult\u0103\u0163ile de ordin rela\u0163ional fiind considerate obstacole a c\u0103ror surmontare este subordonat\u0103 scopului cre\u015fterii complian\u0163ei la tratament a pacientului. Rela\u0163ia dintre terapeut \u015fi pacient nu reprezint\u0103 un \u201eingredient activ\u201d al tratamentului. Totu\u015fi, pacien\u0163ii cu tulbur\u0103ri caracteriologice \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u00een mod tipic dificult\u0103\u0163i \u00een formarea alian\u0163ei terapeutice, oglindind astfel dificult\u0103\u0163ile pe care le au \u00een rela\u0163ionarea cu ceilal\u0163i, \u00een general.\u00a0 Mul\u0163i pacien\u0163i cu tulbur\u0103ri de personalitate prezint\u0103 un istoric al rela\u0163iilor interpersonale disfunc\u0163ionale, cu debut precoce. Acest istoric al rela\u0163iilor disfunc\u0163ionale reprezint\u0103 o alt\u0103 caracteristic\u0103 a tulbur\u0103rilor de personalitate (Milton, 1981).<\/p>\n

            \n
          1. Problemele pacientului servesc drept baz\u0103 pentru stabilirea obiectivelor terapeutice.<\/em><\/li>\n<\/ol>\n

            \u00a0<\/em><\/p>\n

            Problemele pentru care pacien\u0163ii cu tulbur\u0103ri de personalitate se prezint\u0103 la cabinet sunt de regul\u0103 vagi, cronice \u015fi pervazive.\u00a0 Nefericirea acestor pacien\u0163i \u00eesi are originea \u00een sectoare majore ale existen\u0163ei lor \u015fi face parte din cotidianul lor de c\u00e2nd se \u015ftiu. Practic, ace\u015ftia se simt fundamental dezam\u0103gi\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu via\u0163a lor profesional\u0103, amoroas\u0103 etc., aceste tematici existen\u0163iale fiind mult prea generale pentru a putea servi drept baze clare pentru stabilirea obiectivelor terapeutive \u00een cadrul terapiei cognitiv-comportamentale standard.<\/p>\n

            Elaborarea terapiei schemelor<\/strong><\/p>\n

            Jeffrey E. Young a construit acest model terapeutic condus fiind de necesitatea trat\u0103rii acelor \u201ecazuri nerezolvate\u201d din terapia cognitiv-comportamental\u0103 tradi\u0163ional\u0103. De\u015fi terapia schemelor este fundamentat\u0103 pe terapia cognitiv-comportamental\u0103, aceasta include tehnici \u015fi proceduri de interven\u0163ie \u201e\u00eemprumutate\u201d din diverse \u015fcoli terapeutice. Terapia schemelor se deosebe\u015fte de terapia cognitiv-comportamental\u0103 prin faptul c\u0103 \u00een cadrul acesteia se acord\u0103 o importan\u0163\u0103 major\u0103 explor\u0103rii originilor din copil\u0103rie \u015fi adolescen\u0163\u0103 a problemelor psihologice actuale ale pacientului, folosirii tehnicilor emotive, analizei rela\u0163iei terapeutice \u015fi a stilurilor de coping.<\/p>\n

            Terapia schemelor se recomand\u0103 numai dup\u0103 remisia simptomatologiei acute, aceast\u0103 form\u0103 de terapie fiind potrivit\u0103 \u00een tratamentul elementelor patologice cronicizate. \u00cen tratarea\u00a0 simptomatologiei acute, ca cea din tulburarea de panic\u0103 sau episodul depresiv major, este propice o abordare cognitiv-comportamental\u0103 clasic\u0103. Terapia schemelor \u015fi-a dovedit eficacitatea \u00een cazul depresiei \u015fi anciet\u0103\u0163ii cronice, tulbur\u0103rilor de comportament alimentar, problemelor din cuplurile dificile, de\u0163inu\u0163ilor, preven\u0163iei rec\u0103derilor \u00een cazul dependen\u0163elor.<\/p>\n

            Terapia schemelor abordeaz\u0103 teme psihologice centrale ale pacien\u0163ilor cu tulbur\u0103ri de personalitate, aceste teme fiind numite Scheme Dezadaptative Timpurii. Aceast\u0103 form\u0103 de terapie este \u00een mod special util\u0103 prin oferirea unui cadru de conceptualizare ce permite integrarea \u015fi organizarea \u00eentr-un model coerent a problemelor cronice pervazive. \u00cen cadrul modelului se urm\u0103re\u015fte dinamica schemelor \u00eencep\u00e2nd cu v\u00e2rstele copil\u0103riei mici \u015fi termin\u00e2nd cu manifest\u0103rile din prezent ale acestora, \u00een contextul rela\u0163iilor interpersonale ale pacientului. Prin intermediul acestui model, pacientul \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 capacitatea de a-\u015fi privi problemele ca fiind ego-distonice, acest lucru facilit\u00e2ndu-i o distan\u0163are cognitiv\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103 fa\u0163\u0103 de acestea \u00een urma c\u0103reia pacientul devine din ce \u00een ce mai dispus s\u0103 renun\u0163e la paternuri.<\/p>\n

            Terapeutul \u015fi pacientul angrena\u0163i \u00een lupta \u00eempotriva schemelor, utilizeaz\u0103 strategii cognitive, afective, comportamentale \u015fi interpersonale. \u00cen cazul \u00een care pacientul tinde s\u0103 repete paternuri disfunc\u0163ionale ce au ca \u015fi motor scheme, terapeutul pune \u00een discu\u0163ie, \u00eentr-o manier\u0103 empatic\u0103, motiva\u0163ia pacientului pentru schimbare.<\/p>\n

            Prin intermediul reparentingului limitat<\/em>, terapeutul ofer\u0103 pacientului un antidot par\u0163ial pentru nevoile sale nesatisf\u0103cute corespunz\u0103tor \u00een copil\u0103rie.<\/p>\n

            \u00a0<\/strong><\/p>\n

            SCHEMELE DEZADAPTATIVE TIMPURII<\/strong><\/p>\n

            \u00a0<\/strong><\/p>\n

            \u00a0<\/strong><\/p>\n

            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Istoricul constructului de schem\u0103<\/strong><\/p>\n

            \u00cen general, o schem\u0103 este o structur\u0103, un cadru. \u00cen filozofia greac\u0103, logicienii stoici, \u00een special Chrysippus, a prezentat principii logice \u00een forma \u201eschematei de interferen\u0163\u0103\u201d. \u00cen filozofia kantian\u0103, schema este o concep\u021bie a ceea ce este comun tuturor elementelor unei clase. Termenul este, de asemenea, utilizat \u00een geometria algebric\u0103, educa\u021bie, analiz\u0103 literar\u0103 \u015fi programare pe computer, pentru a numi numai c\u00e2teva din diversele domenii \u00een care este folosit conceptul de schem\u0103. Termenul de schem\u0103 are \u00een special o bogat\u0103 istorie \u00een psihologie, \u00een special \u00een aria dezvolt\u0103rii cognitive. \u00cen dezvoltarea cognitiv\u0103, o schem\u0103 este o reprezentare, un model al realit\u0103\u0163ii sau experien\u021bei, cu rol \u00een modularea percep\u021biei r\u0103spunsului. O schem\u0103 este o reprezentare abstract\u0103 a unor caracteristici distincte ale unui eveniment, un fel de schi\u021b\u0103 a elementelor sale constituente. \u00cen psihologie, termenul este asociat \u00een mod frecvent cu Piaget care a scris \u00een detaliu despre schemata<\/em> \u00een cadrul stadiilor dezvolt\u0103rii cognitive a copilului. \u00cen cadrul psihologiei cognitive, o schem\u0103 poate fi, de asemenea, \u00een\u021beleas\u0103 ca un plan abstract cognitiv care serve\u0219te drept ghid pentru interpretarea informa\u021biilor \u0219i rezolvarea problemelor. A\u0219adar, putem avea o schem\u0103 lingvistic\u0103 pentru a \u00een\u021belege o propozi\u021bie sau una cultural\u0103 pentru interpreta un mit.<\/p>\n

            \u00cen cadrul terapiei cognitive, Beck, de asemenea, f\u0103cea trimitere \u00een scrierile sale la scheme.<\/p>\n

            Young a emis ipoteza conform c\u0103reia unele dintre aceste scheme, \u00een special schemele care se dezvolt\u0103 ca rezultat al experien\u021belor toxice din copil\u0103rie, ar putea sta la baza tulbur\u0103rilor de personalitate, a problemelor caracteriologice \u015fi a multor tulbur\u0103ri cronice de axa I (DSM). Pentru a explora aceast\u0103 ipotez\u0103, autorul a definit un subset de scheme sub conceptul-umbrel\u0103 de scheme dezadaptative timpurii<\/em>.<\/p>\n

            Defini\u021bia schemelor dezadaptative timpurii:<\/p>\n

              \n
            • O tem\u0103 sau un patern pervaziv<\/li>\n
            • compus din memorii, emo\u021bii, cogni\u021bii \u0219i senza\u021bii corporale,<\/li>\n
            • referitoare la un individ \u015fi la rela\u021biile sale cu ceilal\u021bi,<\/li>\n
            • dezvoltate pe parcursul copil\u0103riei sau adolescen\u021bei,<\/li>\n
            • elaborate pe parcursul vie\u021bii \u0219i<\/li>\n
            • semnificativ disfunc\u0163ionale<\/li>\n<\/ul>\n

              Pe scurt, schemele dezadaptative timpurii sunt paternuri emo\u021bionale \u015fi cognitive auto-sabotante care \u00eesi au originea \u00een dezvoltarea timpurie a individului \u0219i care se repet\u0103 pe parcursul vie\u021bii. Conform acestei defini\u021bii, comportamentul unui individ nu este parte din schema \u00eens\u0103\u0219i. A\u0219adar, comportamentele sunt ghidate de scheme dar nu sunt parte a schemelor.<\/p>\n

              Caracteristicile schemelor dezadaptative<\/strong><\/p>\n

              Unele dintre cele mai grave schemele \u00ee\u0219i au originea \u00een traume din copil\u0103rie, abandon, abuz, neglijen\u021b\u0103 sau respingere din partea p\u0103rin\u021bilor. La v\u00e2rste adulte aceste scheme sunt declan\u0219ate de evenimente de via\u021b\u0103 pe care indivizii le interpreteaz\u0103 incon\u0219tient ca fiind similare cu experien\u021bele traumatice din copil\u0103rie. C\u00e2nd una din aceste scheme este declan\u0219at\u0103, indivizii experimenteaz\u0103 o puternic\u0103 emo\u021bie negativ\u0103 cum ar fi ru\u0219ine, furie, fric\u0103 sau triste\u021be.<\/p>\n

              Nu toate schemele dezadaptative \u00ee\u0219i au originile \u00een evenimente traumatice din copil\u0103rie. Stilurile parentale bazate pe hiper-protec\u021bie, de exemplu, pot genera de asemenea scheme, cum ar fi cea de Dependen\u021b\u0103\/Incompeten\u021b\u0103<\/em>. De asemenea, cu toate c\u0103 nu toate schemele au origini \u00een traume, toate sunt distructive \u015fi majoritatea sunt cauzate de experien\u021be negative, recurente pe parcursul copil\u0103riei \u015fi adolescen\u021bei. Efectul tuturor acestor experien\u021be toxice este cumulativ \u0219i \u00eempreun\u0103 contribuie la elaborarea \u015fi acutizarea schemei.<\/p>\n

              Schemele dezadaptative timpurii sunt menite s\u0103 asigure supravie\u021buirea individului \u00een cadrul unui mediu toxic, fiind rezultatul nevoii umane pentru consecven\u0163\u0103. Schema este ceea ce individul cunoa\u0219te \u015fi, consecutiv, poate controla, fiind o reprezentare a lumii \u00een care fiin\u0163eaz\u0103. De aceea, cu toate c\u0103 genereaz\u0103 suferin\u021b\u0103, este simultan confortabil\u0103 prin caracteristica familiarit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

              Oamenii se simt atra\u0219i de evenimente care declan\u0219eaz\u0103 aceste scheme, acesta fiind unul dintre motivele pentru care schemele sunt\u00a0 foarte greu de restructurat. Pacien\u021bii privesc schemele ca pe ni\u0219te adev\u0103ruri a priori, astfel schemele influen\u021b\u00e2nd procesarea experientelor ulterioare. Ele joac\u0103 un rol major \u00een felul \u00een care pacien\u021bii g\u00e2ndesc, simt, ac\u021bioneaz\u0103 \u015fi se raporteaz\u0103 la ceilal\u0163i \u0219i, paradoxal, \u00eei determin\u0103 s\u0103 recreeze \u00een via\u021ba adult\u0103 condi\u021biile din copil\u0103rie care au stat la baza lor. Practic, individul ac\u0163ioneaz\u0103 aidoma unui sudor care-\u015fi caut\u0103 job: este predispus s\u0103 aplice la acele oferte care presupun sudur\u0103 deoarece aceast\u0103 activitate \u00eei este familiar\u0103. Diferen\u0163a este c\u0103 sudorul con\u015ftientizeaza c\u0103 exist\u0103 \u015fi alte joburi care nu au nici o leg\u0103tur\u0103 cu sudura, \u00een timp ce pacientul nu.<\/p>\n

              Schemele debuteaz\u0103 \u00een copil\u0103ria timpurie sau adolescen\u021b\u0103 ca reprezent\u0103ri ale mediului \u00een care fiin\u021beaz\u0103 copilul. Schemele reflect\u0103 cu acurate\u021be tonul afectiv al mediului timpuriu al pacientului. De exemplu, dac\u0103 individul spune despre familia sa c\u0103 a fost rece, lipsit\u0103 de c\u0103ldur\u0103 afectiv\u0103, are \u00een cele mai multe cazuri dreptate, cu toate c\u0103 ar putea s\u0103 nu \u00een\u021beleag\u0103 de ce p\u0103rin\u021bii lui aveau dificult\u0103\u021bi \u00een a-\u0219i ar\u0103ta afec\u021biunea sau a-\u0219i exprima sentimentele. Atribuirile pe care le face \u00een leg\u0103tur\u0103 cu comportamentul acestora ar putea fi gre\u0219ite \u00eens\u0103 reprezent\u0103rile asupra climatului emo\u021bional \u0219i felului \u00een care a fost tratat sunt aproape \u00eentotdeauna valide.<\/p>\n

              Natura disfunc\u021bional\u0103 a schemelor apare de obicei mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103 c\u00e2nd pacien\u021bii continu\u0103 s\u0103-\u0219i perpetueze schemele \u00een interac\u021biune cu al\u021bi oameni, pe linia incongruen\u0163ei dintre realitate \u015fi percep\u0163iile lor. Practic sunt at\u00e2t de obi\u015fnui\u0163i cu prezen\u0163a unui tipar \u00een c\u00e2mpul lor perceptual \u015fi cu un anumit fel de a i se raporta, \u00eenc\u00e2t sunt predispu\u015fi s\u0103-l vad\u0103 chiar \u015fi acolo unde nu este \u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103 ca \u015fi cum ar fi. De exemplu, un copil abuzat \u00een mod repetat de tat\u0103, \u00een via\u0163a adult\u0103 este posibil s\u0103 anticipeze iminen\u0163a unui abuz \u00een cadrul oric\u0103rei interac\u0163iuni cu figuri autoritare.<\/p>\n

              Schemele dezadaptative timpurii \u015fi modurile prin care pacien\u021bii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 le fac\u0103 fa\u021b\u0103 stau de regul\u0103 la baza simptomelor cronice de axa I cum ar fi anxietatea, depresia, abuzul de substan\u021be sau simptomele psihosomatice.<\/p>\n

              Schemele sunt dimensionale, acest lucru \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 au diverse niveluri de severitate \u0219i pervazivitate. Cu cat este mai sever\u0103 o schem\u0103, cu at\u00e2t este mai mare num\u0103rul de situa\u021bii care o activeaz\u0103. De exemplu, dac\u0103 un individ experimenteaz\u0103 un criticism frecvent \u0219i extrem din partea ambilor p\u0103rin\u021bi, este foarte probabil ca \u00een via\u021ba adult\u0103 aproape orice contact al acestuia cu ceilal\u021bi s\u0103 declan\u0219eze schema de Defect\/Ru\u0219ine<\/em>. Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 \u00eens\u0103 un individ experimenteaz\u0103 criticism mai t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103, \u00een mod sporadic, sub o form\u0103 mai u\u0219oar\u0103 \u015fi din partea unui singur p\u0103rinte, atunci activarea schemei este foarte improbabil\u0103. De exemplu, \u00een cazul acesta schema poate fi declan\u0219at\u0103 doar de c\u0103tre figuri autoritare revendicative de acela\u0219i sex cu p\u0103rintele critic. Mai mult, \u00een general, cu cat este mai sever\u0103 o schem\u0103, cu at\u00e2t mai intens este afectul la activarea ei \u015fi cu at\u00e2t mai mult dureaz\u0103.<\/p>\n

              Exist\u0103 at\u00e2t scheme pozitive cat \u0219i scheme negative. Focusul nostru este aproape exclusiv schemele dezadaptative timpurii, motiv pentru care nu o s\u0103 men\u021bion\u0103m nici o schem\u0103 pozitiv\u0103. Cu toate acestea, unii autori au afirmat c\u0103 pentru fiecare din schemele dezadaptative timpurii exist\u0103 o schem\u0103 adaptativ\u0103 corespondent\u0103. Alternativ, consider\u00e2nd stadiile psihosociale ale lui Erickson, putem afirma c\u0103 \u00eencheierea cu succes a unui stadiu are drept efect o schem\u0103 adaptativa iar e\u0219ecul, o schem\u0103 dezadaptativa.<\/p>\n

              Originile schemelor<\/strong><\/p>\n

              Nevoile emo\u021bionale fundamentale<\/strong><\/p>\n

              Schemele rezult\u0103 din nevoi emo\u021bionale fundamentale frustrate sau supra-satisf\u0103cute \u00een copil\u0103rie. Exist\u0103 cinci nevoi emo\u021bionale fundamentale, inerente oric\u0103rei fiin\u0163e umane:<\/p>\n

                \n
              1. Ata\u0219ament securizant (siguran\u021b\u0103, stabilitate, nurturan\u0163\u0103 \u0219i acceptan\u0163\u0103)<\/li>\n
              2. Autonomie, competen\u021b\u0103, \u015fi identitate<\/li>\n
              3. Libertatea exprim\u0103rii nevoilor \u0219i emo\u021biilor valide<\/li>\n
              4. Spontaneitate \u0219i ludic<\/li>\n
              5. Limite realiste \u015fi autocontrol<\/li>\n<\/ol>\n

                Aceste nevoi sunt universale, toat\u0103 lumea le are, cu toate c\u0103 \u00een cazul unora, unele sunt mai pregnante dec\u00e2t altele.<\/p>\n

                Un individ s\u0103n\u0103tos emo\u021bional este un individ care-\u015fi poate satisface aceste nevoi emo\u021bionale \u00eentr-un mod adaptativ. Din punct de vedere patologic, interac\u021biunea dintre temperamentul copilului \u0219i mediul de via\u021b\u0103 timpuriu al acesteia rezult\u0103 mai degrab\u0103 \u00een frustrarea dec\u00e2t \u00een gratificarea acestor nevoi. Obiectivul terapiei centrate pe scheme este acela de a ajuta pacientul s\u0103 g\u0103seasc\u0103 moduri adaptative prin care s\u0103-\u0219i satisfac\u0103 aceste nevoi emo\u021bionale.<\/p>\n

                Experien\u021be de via\u021b\u0103 timpurii<\/strong><\/p>\n

                Experien\u021bele toxice timpurii reprezint\u0103 principala origine a schemelor dezadaptative. Schemele cele mai timpurii \u0219i, consecutiv, cele mai puternice, \u00een mod tipic \u00ee\u0219i au originea \u00een nucleul familiei. \u00centr-un sens mai larg, dinamica familiei este dinamica \u00eentregii lumi a copilului. Copilul \u00ee\u015fi formeaz\u0103 prin generalizare un model mental al lumii, pe baza experien\u0163elor tr\u0103ite \u00een contextul familiei, p\u0103rin\u0163ii reprezent\u00e2nd exponen\u0163ii lumii \u00een ansamblu. Practic, cum sunt percepu\u0163i p\u0103rin\u0163ii, a\u015fa va fi perceput\u0103 lumea; ceea ce func\u0163ioneaz\u0103 \u00een rela\u0163ie cu p\u0103rin\u0163ii, va fi folosit \u00een rela\u0163ie cu lumea. De aceea, c\u00e2nd pacien\u021bii ajung \u00een situa\u021bii care le activeaz\u0103 schemele dezadaptative timpurii, ceea ce experimenteaz\u0103 de obicei este o dram\u0103 \u00a0din copil\u0103rie, \u00een mod tipic tr\u0103it\u0103 \u00een rela\u021bie cu unul dintre p\u0103rin\u021bi. Alte influen\u021be, cum ar fi colegii, \u0219coala, grupurile din comunitate \u0219i cultura, devin din ce \u00een ce mai importante pe m\u0103sur\u0103 ce copilul se maturizeaz\u0103 \u0219i pot duce la dezvoltarea schemelor. Totu\u0219i, schemele dezvoltate mai t\u00e2rziu, \u00een general nu sunt la fel de pervazive sau de puternice.<\/p>\n

                Exist\u0103 patru tipuri de experien\u021be de via\u021b\u0103 timpurii care genereaz\u0103 \u00een mod obi\u0219nuit scheme. Prima este frustrarea toxic\u0103 a nevoilor<\/em><\/strong>. Aceasta apare atunci c\u00e2nd copilul prime\u0219te prea pu\u021bin din ceea ce \u00eei este necesar sau \u00eei face pl\u0103cere, achizi\u021bion\u00e2nd pe baz\u0103 de deficit scheme ca Deprivare Emo\u021bional\u0103<\/em> sau Abandon\/Instabilitate<\/em>. Mediului infantil \u00eei lipse\u0219te ceva fundamental precum stabilitate, \u00een\u021belegere, dragoste.<\/p>\n

                Al doilea tip de experien\u021be de via\u021b\u0103 timpurii care stau la baza schemelelor este traumatizarea sau victimizarea<\/em><\/strong>. \u00cen acest caz, copilul este r\u0103nit, victimizat, abuzat \u015fi dezvolt\u0103 scheme ca Ne\u00eencredere\/Abuz, Defect\/Ru\u0219ine, Vulnerabilitate la Traum\u0103\/Boal\u0103<\/em>.<\/p>\n

                \u00cen cazul celui de-al treilea tip, copilul experimenteaz\u0103 prea mult din ceea ce este bun: p\u0103rin\u021bii \u00eei ofer\u0103 copilului prea mult ceea ce \u00een modera\u021bie este s\u0103n\u0103tos. Pacien\u021bii cu scheme de Dependen\u021b\u0103\/Incompeten\u021b\u0103 sau Revendicare\/Grandoare, de exemplu, \u00een copil\u0103rie rareori au fost trata\u021bi prost, de regul\u0103 ace\u0219tia fiind mai degrab\u0103 r\u0103sf\u0103\u021ba\u021bi de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi prea indulgen\u021bi, nevoile emo\u021bionale de autonomie sau limite realiste ale copilului nefiind \u00a0satisf\u0103cute. P\u0103rin\u021bii pacien\u021bilor cu aceste scheme s-au implicat masiv \u00een via\u021ba lor, au fost hiper-protectivi, le-au acordat \u00een mod excesiv libertate \u0219i autonomie f\u0103r\u0103 limite.<\/p>\n

                Al patrulea tip de experien\u021be de via\u021b\u0103 timpurii care creeaz\u0103 \u015fi scheme este internalizarea selectiv\u0103 sau identificarea<\/em><\/strong> cu persoanele semnificative. Copilul se identific\u0103 selectiv cu g\u00e2ndurile, sentimentele, experien\u021bele \u0219i comportamentul p\u0103rintelui sau le internalizeaza. De exemplu, dou\u0103 persane se prezint\u0103 pentru tratament, ambele supravie\u021buitoare ale unor abuzuri din copil\u0103rie. Dana, \u00een copil\u0103rie, \u0219i-a asumat rolul de victim\u0103. C\u00e2nd tat\u0103l s\u0103u o lovea, nu se ap\u0103ra, abord\u00e2nd o atitudine pasiv\u0103 \u015fi submisiv\u0103. Era victima comportamentului abuziv al tat\u0103lui, f\u0103r\u0103 a-l internaliza. Experimenta sentimentul de-a fi victim\u0103, f\u0103r\u0103 a internaliza sentimentul de-a fi agresor. Cel de-al doilea pacient, Cristi, obi\u0219nuia s\u0103 se apere \u00een fa\u021ba comportamentului abuziv al tat\u0103lui. S-a identificat cu tat\u0103l s\u0103u, Internalizand g\u00e2ndurile, sentimentele \u0219i comportamentele agresive ale acestuia, devenind el \u00eensu\u0219i\u00a0 agresor.<\/p>\n

                Par\u021bial, temperamentul determin\u0103 dac\u0103 un individ internalizeaza \u015fi se identific\u0103 cu caracteristicile persoanei semnificative. De exemplu, un copil cu temperament distimic probabil nu va internaliza stilul optimist al p\u0103rintelui. Stilul comportamental al p\u0103rintelui este at\u00e2t de contrar dispozi\u021biei copilului \u00eenc\u00e2t acesta nu-l poate asimila.<\/p>\n

                Temperamentul emo\u0163ional<\/strong><\/p>\n

                \u00cen dezvoltarea schemelor, pe l\u00e2ng\u0103 factorii din copil\u0103ria timpurie, exist\u0103 \u015fi al\u021bii care joac\u0103 rol major. Temperamentul emo\u021bional al copilului este \u00een mod special important. Dup\u0103 cum majoritatea p\u0103rin\u021bilor \u015ftiu, fiecare copil are din na\u015ftere un fel unic de a fi. Unii copii sunt mai iritabili, al\u021bii sunt mai timizi, unii sunt mai agresivi. Exist\u0103 un important volum de cercet\u0103ri care sus\u021bin importan\u021ba factorilor biologici care stau la baza personalit\u0103\u021bii. De exemplu, Kagan \u015fi colegii s\u0103i au condus numeroase cercet\u0103ri pe tema tr\u0103s\u0103turilor temperamentale prezente la sugari \u0219i au descoperit ca acestea sunt remarcabil de stabile odat\u0103 cu trecerea timpului.<\/p>\n

                Dimensiuni ale temperamentului emo\u021bional \u00eenn\u0103scute \u0219i refractare la schimbare:<\/p>\n

                Labil \u2194 Non-reactiv<\/p>\n

                Distimic \u2194 Optimist<\/p>\n

                Ner\u0103bd\u0103tor \u2194 Calm<\/p>\n

                Obsesiv \u2194 Distractibil<\/p>\n

                Pasiv \u2194 agresiv<\/p>\n

                Nervos \u2194 Vesel<\/p>\n

                Timid \u2194 Sociabil<\/p>\n

                Temperamentul poate fi \u00een\u021beles ca o mixtur\u0103 unic\u0103 de puncte pe acest set de dimensiuni.<\/p>\n

                Temperamentul emo\u021bional interac\u021bioneaz\u0103 cu evenimentele traumatizante din copil\u0103rie \u00een procesul de formarea schemelor. Diferite temperamente expun \u00een mod selectiv copilul la diferite circumstan\u021be de via\u021b\u0103. De exemplu, este mult mai probabil ca un copil agresiv s\u0103 atrag\u0103 din partea unui p\u0103rinte violent, abuz fizic, fa\u0163\u0103 de un copil pa\u0219nic. \u00cen plus, diferen\u021bele \u00eentre copii privind temperamentale \u00ee\u0219i pun amprenta asupra permeabilit\u0103\u021bii \u00een fa\u021ba diverselor circumstan\u021be de via\u021b\u0103. Doi copii pot reac\u021biona radical diferit \u00een fa\u021b\u0103 acelora\u0219i tratamente parentale. S\u0103 consider\u0103m doi copii, ambii respin\u0219i de mam\u0103. Copilul timid se ascunde de lume, devenind din ce \u00een ce mai retras \u015fi mai dependent de mam\u0103, \u00een timp ce copilul sociabil se aventureaz\u0103 \u00een lume \u0219i stabile\u0219te din ce \u00een ce mai multe leg\u0103turi pozitive cu ceilal\u0163i.<\/p>\n

                Un mediu de via\u021b\u0103 timpuriu extrem (de favorabil sau de aversiv) poate prima \u00een fa\u021ba temperamentului emo\u021bional \u00een ceea ce prive\u0219te constituirea schemelor. De exemplu, dac\u0103 un mediu timpuriu este suficient de rejectant, chiar \u015fi un copil sociabil poate deveni retras.<\/p>\n

                Bazele biologice<\/strong><\/p>\n

                \u00a0<\/strong><\/p>\n

                Datorit\u0103 faptului c\u0103 multe dintre scheme apar \u00eenainte de achizi\u0163ia limbajului, componentele cognitive apar mult mai t\u00e2rziu, motiv pentru care schemele sunt rezistente la schimbarea terapeutic\u0103 \u00een cadrul terapiei cognitive sau cognitiv-comportamentale. Creierul engrameaz\u0103\u00a0 \u00een mod normal at\u00e2t senza\u021bii c\u00eet \u0219i emo\u021bii \u0219i cogni\u021bii. Creierul unui copil aflat \u00een stadiul pre-verbal, \u00eens\u0103, nu poate memora dec\u00e2t imagini, senza\u021bii, emo\u021bii, acestea fiind \u00een mod special stocate la nivelul hipocampului \u015fi sistemului limbic. Engram\u0103rile de la acest nivel subcortical sunt at\u00e2t de puternice \u00eenc\u00e2t pot persista toat\u0103 via\u021ba.<\/p>\n

                Terapia este o modalitate de a creea poten\u021bare sinaptic\u0103 \u00een traiectele cerebrale care controleaz\u0103 amigdala<\/em> (instan\u021b\u0103 cerebral\u0103 constituent\u0103 a sistemului limbic), \u00een scopul modul\u0103rii expresiei schemelor<\/em>. Succesul terapeutic, \u00een acest sens, apare atunci c\u00e2nd neocortexul preia controlul asupra r\u0103spunsului amigdalian. Unul din rolurile terapeutului este tocmai acela de a-l ajuta pe pacient s\u0103 asocieze cuvinte schemelor, cu alte cuvinte, de a-l ajuta pe pacient s\u0103 \u00ee\u0219i creasc\u0103 nivelul controlului con\u0219tient asupra reac\u021biilor emo\u021bionale specifice schemelor.<\/p>\n

                Traumele timpurii afecteaz\u0103 \u015fi alte p\u0103r\u021bi ale corpului \u00een afar\u0103 de creier. Primatele separate de mame experimenteaz\u0103 niveluri ridicate de cortizol. Dac\u0103 episoadele de separare \u00a0sunt repetate, aceste schimb\u0103ri se permanentizeaz\u0103. Alte modific\u0103ri neurobiologice de durat\u0103 care rezult\u0103 din separ\u0103rile de mam\u0103: enzimele sintetizatoare de catecolamin\u0103 de la nivelul glandelor suprarenale; secre\u021biile serotoninei de la nivelul hipotalamusului.<\/p>\n

                SCHEME \u015eI DOMENII<\/strong><\/p>\n

                \u00a0<\/strong><\/p>\n

                \u00a0<\/strong><\/p>\n

                Prescurt\u0103ri:<\/strong><\/p>\n

                \u00a0<\/strong><\/p>\n

                Ab\/Ins \u2013 Abandon\/Instabilitate<\/p>\n

                Ne\/Ab \u2013 Ne\u00eencredere\/Abuz<\/p>\n

                Dep\/Em \u2013 Deprivare Emo\u0163ional\u0103<\/p>\n

                Def\/Ru \u2013 Defect\/Ru\u015fine<\/p>\n

                Iz\/Ins \u2013 Izolare social\u0103\/\u00censtr\u0103inare<\/p>\n

                Dep\/Inc \u2013 Dependen\u0163\u0103\/Incompeten\u0163\u0103<\/p>\n

                Vu\/Tr \u2013 Vulnerabilitate la Traume\/Boal\u0103<\/p>\n

                Fuz \u2013 Fuziune\/Sine subdezvoltat<\/p>\n

                E\u015f \u2013 E\u015fec<\/p>\n

                Rev\/Gra \u2013 Revendicare\/Grandomanie<\/p>\n

                Aut\/Dis \u2013 Insuficient Autocontrol\/Disciplin\u0103<\/p>\n

                Sub \u2013 Subjugare<\/p>\n

                Aut\/Sac \u2013 Autosacrificiu<\/p>\n

                Neg\/Pes \u2013 Negativism\/Pesimism<\/p>\n

                Inh\/Em \u2013 Inhibi\u0163ie Emo\u0163ional\u0103<\/p>\n

                Ap\/Rec \u2013 C\u0103utarea Aprob\u0103rii\/Recunoa\u015fterii Sociale<\/p>\n

                P \u2013 Pedeaps\u0103<\/p>\n

                Std\/Hip \u2013 Standarde Nerealiste\/Hipercriticism<\/p>\n

                A.S. \u2013 Adult S\u0103n\u0103tos<\/p>\n

                CBT \u2013 Terapie Cognitiv-Comportamental\u0103<\/p>\n

                BPD \u2013 Tulburare de Personalitate Borderline<\/p>\n

                \u00a0<\/strong><\/p>\n

                \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00centre schemele dezadaptative timpurii se formeaz\u0103 leg\u0103turi func\u0163ionale, ap\u0103r\u00e2nd astfel sisteme de scheme \u00een cadrul c\u0103rora \u00eent\u00e2lnim scheme de baz\u0103 (put\u0103nd fi \u015fi acestea \u00een asociere unele cu altele) \u015fi scheme secundare, instrumentale, ce constituie interfa\u0163a celor dint\u00e2i cu mediul. Aceste leg\u0103turi vor fi numite \u00een continuare link-uri (eng. link = leg\u0103tur\u0103).<\/em><\/p>\n

                \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Schemele sunt organizate \u00een cinci domenii, \u00een func\u0163ie de specificul lor.<\/p>\n

                Domeniul DECONECTARE \/ RESPINGERE<\/strong><\/p>\n

                \u00a0<\/strong><\/p>\n

                Pacien\u0163ii cu scheme din acest domeniu au convingerea c\u0103 nevoile de securitate, siguran\u0163\u0103, stabilitate, nurturan\u0163\u0103, empatie, acceptare \u015fi respect nu vor fi satisf\u0103cute intr-o form\u0103 predictibil\u0103. <\/em><\/p>\n

                \u00a0<\/em><\/p>\n

                Familia tipic\u0103 de origine este deta\u015fat\u0103, rece, rejectant\u0103, retras\u0103, singuratic\u0103, exploziv\u0103, impredictibil\u0103 sau abuziv\u0103.<\/em><\/p>\n

                \u00a0<\/em><\/p>\n

                Cei cu scheme \u00een acest domeniu sunt incapabili s\u0103 dezvolte ata\u015famente sigure, satisf\u0103c\u0103toare cu ceilal\u0163i. Au convingerea c\u0103 nevoile lor de stabilitate, siguran\u0163\u0103, nurturan\u0163\u0103, dragoste \u015fi\u00a0 apartenen\u0163\u0103 nu vor fi satisf\u0103cute. Familia tipic\u0103 de origine este instabil\u0103 (Abandon\/Instabilitate<\/em>), abuziv\u0103 (Ne\u00eencredere\/Abuz<\/em>), rece (Deprivare emo\u0163ional\u0103<\/em>), rejectant\u0103 (Defect\/Ru\u015fine<\/em>), sau izolat\u0103 de lumea din exterior (Izolare social\u0103\/\u00censtr\u0103inare<\/em>). Cei cu scheme \u00een domeniul Deconect\u0103rii \u015fi Respingerii (\u00een special primele patru scheme) sunt deseori cei mai afecta\u0163i. Mul\u0163i au copil\u0103rii traumatice, iar ca adul\u0163i au tendin\u0163a de a se arunca dintr-o rela\u0163ie auto-distructiv\u0103 \u00een alta sau s\u0103 evite complet orice rela\u0163ie. Rela\u0163ia terapeutic\u0103 este esen\u0163ial\u0103 \u00een tratamentul acestora.<\/p>\n

                Abandon\/Instabilitate<\/strong><\/p>\n

                Prezentare:<\/em><\/p>\n

                \u00a0<\/em><\/p>\n

                Cei cu aceast\u0103 schem\u0103 se a\u015fteapt\u0103 \u00een mod constant s\u0103 piard\u0103 persoana \/ persoanele semnificative, \u00eentr-un fel sau altul. Sunt convin\u015fi c\u0103 vor fi abandona\u0163i, ca cei apropia\u0163i se vor \u00eemboln\u0103vi \u015fi vor muri, c\u0103 \u00eei vor p\u0103r\u0103si pentru altcineva mai bun, c\u0103 se vor comporta \u00eentr-o manier\u0103 imprevizibil\u0103 sau, cumva, vor disp\u0103rea din via\u0163a lor. De aceea, tr\u0103iesc \u00eentr-o continu\u0103 spaim\u0103, fiind mereu vigilen\u0163i, foarte sensibili la orice semn ce ar putea anticipa un abandon.<\/p>\n

                Frecvent, tabloul afectiv este marcat de anxietate cronic\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pierderea cuiva, triste\u0163e, depresie atunci c\u00e2nd exist\u0103 o pierdere real\u0103 sau perceput\u0103, furie \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva celor care au plecat. \u00cen cazuri extreme, aceste tr\u0103iri se pot intensifica p\u00e2n\u0103 la teroare, furie, doliu. <\/em>\u00cen unele cazuri, sup\u0103rarea poate ap\u0103rea \u015fi atunci c\u00e2nd se produce o distan\u0163are chiar \u015fi pentru perioade foarte scurte de timp a celor semnificativi.<\/p>\n

                Comportamente tipice:<\/em><\/p>\n

                – “ag\u0103\u0163area” de cei semnificativi<\/p>\n

                – posesivitate \u015fi control<\/p>\n

                – \u00eei acuz\u0103 pe ceilal\u0163i pentru abandon<\/p>\n

                – gelozie, competitivitate cu rivalii – pentru a \u00eempiedica abandonul<\/p>\n

                – unii evit\u0103 complet rela\u0163iile intime – pentru a evita experimentarea durerii pierderii, anticipat\u0103 ca fiind inevitabil\u0103.<\/p>\n

                – \u00cen acord cu procesul perpetu\u0103rii schemei, \u00een mod tipic aleg parteneri instabili (indisponibili, dezinteresa\u0163i de rela\u0163ii pe termen lung, nestatornici, infideli, care nu se implic\u0103 sau nu-\u015fi asum\u0103 angajamente), schema maximiz\u00e2nd astfel probabilitatea unui abandon real. Fa\u0163\u0103 ce ace\u015ftia, manifest\u0103 o “chimie” foarte intens\u0103, iubirea devenind obsesie.<\/p>\n

                \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

                Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                – Subjugare: “Dac\u0103 nu fac ce-mi cere, m\u0103 va p\u0103r\u0103si”.<\/p>\n

                – Dependen\u0163\u0103\/Incompeten\u0163\u0103: “Dac\u0103 m\u0103 va p\u0103r\u0103si, nu voi mai putea func\u0163iona normal”.<\/p>\n

                – Defect\/Ru\u015fine: “\u00centr-un final, \u00ee\u015fi va da seama de defectele mele \u015fi m\u0103 va p\u0103r\u0103si”.<\/p>\n

                Obiective:<\/em><\/p>\n

                – Construirea unei optici realiste asupra stabilit\u0103\u0163ii rela\u0163iilor (diminuarea frecven\u0163ei \u015fi amplitudinii \u00eengrijor\u0103rilor \u00een leg\u00e2tur\u0103 cu abandonul, corectarea hiperboliz\u0103rilor \u015fi interpret\u0103rilor distorsionate)<\/p>\n

                – Stingerea comportamentului de evitare a rela\u0163iilor intime<\/p>\n

                – Dezvoltarea abilit\u0103\u0163ii de selectie a partenerilor consecven\u0163i, stabili, fideli, implica\u0163i \u015fi cre\u015fterea rezisten\u0163ei la “chimia” schemei pentru instabilitate<\/p>\n

                – Cre\u015fterea toleran\u0163ei la singur\u0103tate<\/p>\n

                – Stingerea comportamentelor prin care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 partenerii (gelozie, “ag\u0103\u0163are, violen\u0163\u0103 verbal\u0103\/fizic\u0103, control\/manipulare)<\/p>\n

                \u00a0<\/em><\/p>\n

                \u00a0<\/em><\/p>\n

                Ne\u00eencredere\/Abuz<\/strong><\/p>\n

                Prezentare:<\/em><\/p>\n

                Cei cu aceast\u0103 schem\u0103 se a\u015fteapt\u0103 ca ceilal\u0163i s\u0103-i mint\u0103, manipuleze, \u00een\u015fele, s\u0103 se foloseasc\u0103 de ei \u00een general. \u00cen cazuri extreme, se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie umili\u0163i sau abuza\u0163i. Pentru ei, nu exist\u0103 oameni one\u015fti, direc\u0163i, m\u0103rinimo\u015fi, motiv pentru care nu acord\u0103\u00a0 \u00eencredere nim\u0103nui, sunt suspicio\u015fi \u015fi mereu \u00een defense. Uneori, cred c\u0103 ceilal\u0163i vor s\u0103 le fac\u0103 r\u0103u inten\u0163ionat. \u00cen cel mai bun caz, cred c\u0103 celorlal\u0163i nu le pas\u0103 dec\u00e2t de ei \u00een\u015fi\u015fi \u015fi nu conteaz\u0103 dac\u0103 ac\u0163iunile lor egoiste pricinuiesc vreun r\u0103u cuiva. \u00cen cel mai r\u0103u caz, sunt convin\u015fi c\u0103 oamenii sunt sadici, diabolici, deriv\u0103 pl\u0103cere din suferin\u0163ele cauzate altora. \u00cen cazuri extreme, sunt convin\u015fi c\u0103 ceilal\u0163i vor s\u0103-i tortureze \u015fi s\u0103-i abuzeze sexual.<\/p>\n

                Au tendin\u0163a de a-\u015fi asuma vina pentru abuz, c\u0103ut\u00e2nd scuze abuzatorului.<\/p>\n

                Au tendin\u0163a de a evita intimitatea, nu se apropie prea mult de ceilal\u0163i, nu-\u015fi dest\u0103inuie g\u00e2nduri \u015fi sentimente profunde… \u00cen unele cazuri, ajung chiar ei s\u0103 \u00een\u015fele \u015fi s\u0103 abuzeze de al\u0163ii, \u00eentr-un soi de “atac preventiv” (“cea mai bun\u0103 ap\u0103rare e ofensiva”).<\/p>\n

                Pe fondul\u00a0 experien\u0163elor din copil\u0103rie se pot dezvolta\u00a0 sentimente puternice de teroare, neajutorare \u015fi izolare, \u00een aceste cazuri nevoile emo\u0163ionale frustrate fiind cele de securitate\/sigran\u0163\u0103, \u00eencredere \u00een for\u0163ele proprii \u015fi conectare.<\/p>\n

                \u00cen cazuri extreme, supravie\u0163uitorii unor abuzuri grave pot fi epuiza\u0163i de dileme morale. Vinov\u0103\u0163ia \u015fi ru\u015finea sunt elemente comune tabloului clinic atunci c\u00e2nd pacien\u0163ii se responsabilizeaz\u0103 pentru ce au f\u0103cut \u015fi sim\u0163it \u00een timpul abuzului, \u00een \u00eencercarea de a-\u015fi \u00eentelege propriul rol \u00een ceea ce li s-a \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n

                Amintirile legate de abuzator \u015fi abuz sunt foarte vivide, clare, \u00een timp ce reprezentarile lumii prezente \u015fi rela\u0163iile actuale sunt blurate, ireale.<\/p>\n

                Comportamente\u00a0 tipice:<\/em><\/p>\n

                – comportamente victim\u0103-abuzator (alegerea unor parteneri abuzivi \u015fi pozi\u0163ionarea voluntar\u0103 \u00een rolul victimei – fizic, sexual, emo\u0163ional; pozi\u0163ionarea \u00een rolul abuzatorului cu al\u0163ii)<\/p>\n

                – comportamente de tip “salvator” (salveaz\u0103 al\u0163i abuza\u0163i sau se manifest\u0103 furibund fa\u0163\u0103 de persoane percepute ca fiind abuzive)<\/p>\n

                – comportamente paranoide (verific\u0103 \u015fi testeaz\u0103 sistematic pe ceilal\u0163i cu scopul de a determina dac\u0103 sunt sau nu demni de \u00eencredere. )<\/p>\n

                -evit\u0103 rela\u0163iile intime sau se p\u0103streaz\u0103 distan\u0163i emo\u0163ional.<\/p>\n

                \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Obiective:<\/em><\/p>\n

                – Realizarea faptului c\u0103 UNII oameni nu sunt de \u00eencredere.\u00a0 Un mod optim de via\u0163\u0103 este acela \u00een care st\u0103m departe de oamenii abuzivi, ne ap\u0103r\u0103m drepturile personale \u00een fa\u0163a lor \u015fi ne \u00eenconjur\u0103m de oameni demni de \u00eencredere.<\/p>\n

                – Asimilarea teoriei spectrului \u00eencrederii: cei demni de \u00eencredere nu trebuie sa fie perfec\u0163i ci doar s\u0103 prezinte SUFICIENT\u0102 \u00eencredere.<\/p>\n

                – \u00a0\u00a0Cre\u015fterea selectivit\u0103\u0163ii partenerilor.<\/p>\n

                – Venting-ul furiei \u015fi direc\u0163ionarea acesteia c\u0103tre abuzator (frecvent, aceasta este direc\u0163ionat\u0103 \u00eenspre sine sau c\u0103tre alte persoane din prezentul pacientului.<\/p>\n

                – \u00a0\u00censu\u015firea unor comportamente s\u0103n\u0103toase \u00een rela\u0163ie cu oamenii demni de \u00eencredere. Este s\u0103n\u0103tos s\u0103 acord\u0103m celorlal\u0163i prezum\u0163ia de nevinov\u0103\u0163ie atunci c\u00e2nd avem \u00eendoieli \u00een ceea ce-i prive\u015fte, \u015fi nu s\u0103 ac\u0163ion\u0103m baz\u00e2ndu-ne doar pe presupuneri.<\/p>\n

                – Extinc\u0163ia comportamentelor de suspiciozitate, de ap\u0103rare, testare a \u00eencrederii.<\/p>\n

                – Extinc\u0163ia comportamentelor de supracompensare (\u00een\u015fel pentru c\u0103 m\u0103 a\u015ftept s\u0103 fiu \u00een\u015felat\/-\u0103)<\/p>\n

                – Dezvoltarea autenticit\u0103\u0163ii \u00een rela\u0163iile apropiate. Renun\u0163\u00e2nd la comportamentele secretomane, exprim\u00e2ndu-ne vulnerabilitatea, punctele slabe, temerile, rela\u0163ion\u00e2nd deschis cu ceilal\u0163i, \u00een general beneficiem de reciprocitate, empatie, suport.<\/p>\n

                Not\u0103: tratamentul acestei scheme este cel mai de durat\u0103. Numai cel centrat pe schema de Abandon \u00eel poate egala.<\/p>\n

                Deprivare Emo\u0163ional\u0103<\/strong><\/p>\n

                Prezentare:<\/em><\/p>\n

                \u00a0<\/em><\/p>\n

                Este, probabil, cea mai comun\u0103 schem\u0103, cu tooate c\u0103 majoritatea pacien\u0163ilor nu realizeaz\u0103 c\u0103 o au sau nu o pot recunoa\u015fte.<\/p>\n

                Pacien\u0163ii cu aceast\u0103 schem\u0103 intr\u0103 deseori \u00een tratament datorit\u0103 unor sentimente de singur\u0103tate, deprimare c\u0103rora nu le pot atribui o cauz\u0103, sau din cauza unor simptome vagi, neclare care, mai t\u00e2rziu, se dovedesc a fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu schema de deprivare emo\u0163ional\u0103.<\/p>\n

                Nu se a\u015fteapt\u0103 ca al\u0163ii (inclusiv terapeutul) s\u0103-i \u00een\u0163eleag\u0103, s\u0103-i protejeze, s\u0103 le ofere afec\u0163iune \u015fi nurturan\u0163\u0103, aten\u0163ie, s\u0103 exprime sentimente profunde fa\u0163\u0103 de ei. Simt c\u0103 nu exist\u0103 nimeni dispus s\u0103 le ofere \u00eemb\u0103rb\u0103tare \u015fi \u00eendrumare. Se pot sim\u0163i ne\u00een\u0163ele\u015fi \u015fi singuri pe lume dar \u015fi nedrept\u0103\u0163i\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte iubirea, invizibili, “vida\u0163i” interior.<\/p>\n

                Unii pot fi convin\u015fi c\u0103 persoanele semnificative trebuie s\u0103 \u015ftie “default” ce nevoi au ei, motiv pentru care cred ca n-ar trebui s\u0103 fie nevoi\u0163i s\u0103 cear\u0103.<\/p>\n

                Consider\u0103 c\u0103 e r\u0103u sau c\u0103 e o dovad\u0103 de sl\u0103biciune s\u0103 cear\u0103celorlal\u0163i s\u0103 le satisfac\u0103 nevoile \u015fi au mari dificult\u0103\u0163i \u00een a accepta Copilul Singur cu nevoile sale de dragoste \u015fi conectare: oamenii puternici nu au nevoi<\/em>!<\/p>\n

                Exist\u0103 3 tipuri de deprivare:<\/p>\n

                  \n
                1. a) de nurturan\u0163\u0103: <\/em>nu exist\u0103 nimeni dispus s\u0103-i sprijine, s\u0103 le ofere aten\u0163ie, afec\u0163iune fizic\u0103 (\u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103ri, atingeri, m\u00e2ng\u00e2ieri).<\/li>\n
                2. b) de empatie: <\/em>nu exist\u0103 nimeni dispus s\u0103-i asculte sau s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cine sunt ei cu adev\u0103rat \u015fi ce simt.<\/li>\n
                3. c) de protec\u0163ie: <\/em>nu exist\u0103 nimeni dispus s\u0103 le ofere protec\u0163ie \u015fi \u00eendrumare (cu toate c\u0103 ei ofer\u0103 frecvent \u015fi masiv aceste lucruri altora).<\/li>\n<\/ol>\n

                  Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                  – Autosacrificiu: cei mai mul\u0163i pacien\u0163i cu schema de Auto-Sacrificiu sunt depriva\u0163i emo\u0163ional.<\/p>\n

                  – Revendicare\/Grandomanie: cei \u00een supracompensare tind s\u0103 fie revendicativi \u015fi se \u00eenfurie c\u00e2nd nevoile lor nu sunt satisf\u0103cute. Ace\u015ftia sunt uneori pacien\u0163i narcisici: pentru c\u0103, \u00een copil\u0103rie, au fost expu\u015fi at\u00e2t indulgen\u0163ei parentale c\u00e2t \u015fi depriv\u0103rii emo\u0163ionale, au dezvoltat puternice sentimente de \u00eendrept\u0103\u0163ire\/revendicare \u00een ceea ce prive\u015fte satisfacerea nevoilor emo\u0163ionale. Astfel, devin convin\u015fi c\u0103 pentru a beneficia de ceva din partea altora, trebuie s\u0103 fie fermi, de ne\u00eenduplecat atunci c\u00e2nd solicit\u0103 ceva. O mic\u0103 parte din ei au fost expu\u015fi unor tipuri diferite de indulgen\u0163\u0103: r\u0103sf\u0103\u0163a\u0163i din punct de vedere material, nu li s-a cerut s\u0103 urmeze reguli normale de comportament sau au fost adora\u0163i pentru un anumit talent f\u0103r\u0103 a beneficia de iubire autentic\u0103.<\/p>\n

                  Comportamente specifice:<\/em><\/p>\n

                  -nu cer persoanelor semnificative ceea ce au nevoie din punct de vedere emo\u0163ional; nu-\u015fi exprim\u0103 nevoile de dragoste, tandre\u0163e, afec\u0163iune fizic\u0103.<\/p>\n

                  -se focalizeaz\u0103 pe nevoile celorlal\u0163i; se intereseaz\u0103 de bun\u0103starea celorlal\u0163i, de problemele \u015fi nevoile lor, f\u0103r\u0103 a \u015fi le exprima pe cele proprii – nu se deschid c\u0103tre ceilal\u0163i.<\/p>\n

                  -se comport\u0103 ca \u015fi cum ar fi mai puternici dec\u00e2t se simt \u00een interior.<\/p>\n

                  -se comport\u0103 ca \u015fi cum n-ar avea nevoi emo\u0163ionale<\/p>\n

                  -deoarece nu se a\u015fteapt\u0103 s\u0103 primeasc\u0103suport emo\u0163ional, nu-l cer, motiv pentru care nu-l primesc, de cele mai multe ori.<\/p>\n

                  -prezint\u0103 chimie cu parteneri reci, egocentrici, nevoia\u015fi, \u00een general, cu parteneri care \u00eei depriveaz\u0103 emo\u0163ional.<\/p>\n

                  -unii prezint\u0103 tendin\u0163a la \u00eensingurare; sunt distan\u0163i sau evit\u0103 complet rela\u0163iile intime, convin\u015fi fiind c\u0103 nu vor beneficia de afec\u0163iune.<\/p>\n

                  -\u00eentr-un mic procent, au tendin\u0163a de a fi supra-nevoia\u015fi, exprim\u00e2nd extrem de multe nevoi \u00eentr-un mod at\u00e2t de intens \u00eenc\u00e2t ajung s\u0103 se “aga\u0163e” de ceilal\u0163i, s\u0103 par\u0103 complet neajutora\u0163i sau chiar histrionici.<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  – Con\u015ftientizarea nevoilor emo\u0163ionale personale. Li se pare at\u00e2t de natural ca nevoile lor s\u0103 nu fie satisf\u0103cute \u00eenc\u00e2t nu con\u015ftientizeaz\u0103 c\u0103 ceva nu este \u00een regul\u0103 cu ei.<\/p>\n

                  – Acceptarea faptului c\u0103 nevoile lor emo\u0163ionale sunt naturale \u015fi normale. Orice copil are nevoie de nurturan\u0163\u0103, empatie \u015fi protec\u0163ie, nevoi care exist\u0103 \u015fi la v\u00e2rsta adult\u0103.<\/p>\n

                  – Selec\u0163ia partenerilor non-schem\u0103 (nurturan\u0163i, protectivi, empatici, disponibili \u015fi dispu\u015fi s\u0103 ofere); cre\u015fterea rezisten\u0163ei la chimie.<\/p>\n

                  – Asertivitate \u00een comportamentele de cerere<\/p>\n

                  – Extinc\u0163ia tendin\u0163elor de descurajare a celuilalt \u00een a oferi<\/p>\n

                  – Asimilarea perspectivei de SPECTRU al depriv\u0103rii: deprivarea este un continuum cu grada\u0163ii, nu o dimensiune cu doi poli extremi. Uman este s\u0103 g\u0103sim o balan\u0163\u0103, un echilibru \u00eentre a fi puternic \u015fi a fi vulnerabil: nimeni nu este mereu puternic sau mereu vulnerabil.<\/p>\n

                  Defect\/Ru\u015fine<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                  Cei cu aceast\u0103 schem\u0103 au convingerea c\u0103 sunt defec\u0163i, inferiori, r\u0103i, f\u0103r\u0103 nici un merit sau de neiubit. Consecutiv, deseori experimenteaz\u0103 sentimente cronice de ru\u015fine \u00een leg\u0103tur\u0103 cu identitatea lor.<\/p>\n

                  Aspecte percepute ca “defecte” pot fi oricare din caracteristicile personale – prea ur\u00e2\u0163i, prea lene\u015fi, prea pro\u015fti, prea plictisitori, ciuda\u0163i, de nesuportat, prea gra\u015fi, prea slabi, prea \u00eenal\u0163i, prea scunzi, prea slabi moral. Pot avea dorin\u0163e sexuale sau agresive inacceptabile. Ceva din centrul fiin\u0163ei este perceput ca fiind “defect”: nu e ceva ce fac, e ceva ce simt ca sunt.<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Se pot sim\u0163i defec\u0163i chiar \u015fi c\u00e2nd comit o singur\u0103 gre\u015feal\u0103 insignifiant\u0103, schema activ\u00e2ndu-se rapid prin intermediul\u00a0 mecanismului inferen\u0163ial arbitrar.<\/p>\n

                  Se tem de rela\u0163ii deoarece sunt terifia\u0163i de posibilitatea ca “defectul” lor s\u0103 fie expus percep\u0163iei celuilalt.\u00a0 \u00cen orice moment se a\u015fteapt\u0103 ca ceilal\u0163i s\u0103 vad\u0103 prin ei, s\u0103 le vad\u0103 defectul, tr\u0103ind intense emo\u0163ii de ru\u015fine. Aceast\u0103 fric\u0103 poate ap\u0103rea at\u00e2t \u00een leg\u0103tur\u0103 cu lumea\/via\u0163a privat\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een cea public\u0103, cei cu schema de Def\/Ru put\u00e2ndu-se sim\u0163i “defecti” at\u00e2t \u00een cuplu sau \u00een rela\u0163ii apropiate c\u00e2t \u015fi \u00een interac\u0163iunile publice (sau ambele).<\/p>\n

                  Comportamente tipice:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– autodevalorizarea sau acceptarea devaloriz\u0103rii din partea altora;<\/p>\n

                  – pot l\u0103sa pe ceilal\u0163i s\u0103-i umileasc\u0103, s\u0103-i abuzeze verbal;<\/p>\n

                  – hipersensibilitate la criticism sau respingere – reac\u0163ioneaz\u0103 puternic, fie deprim\u00e2ndu-se, fie \u00eenfuriindu-se, \u00een func\u0163ie de stilul de coping (predare, respectiv supracompensare);<\/p>\n

                  – \u00een secret, simt c\u0103 poart\u0103 vina pentru problemele lor cu al\u0163ii;<\/p>\n

                  – masiv focaliza\u0163i pe sine, au tendin\u0163a perpetu\u0103 de a se compara cu ceilal\u0163i;<\/p>\n

                  – insecuritate \u015fi comportamente “masc\u0103” \u00een preajma altora, \u00een special a celor percepu\u0163i ca “non-defec\u0163i” sau capabili de a le surprinde defectele;<\/p>\n

                  – pot fi gelo\u015fi\u00a0 \u015fi competitivi, \u00een special \u00een aria defectului, privind frecvent interac\u0163iunile cu ceilal\u0163i ca pe un joc de putere, un fel de dans “unul sus-unul jos”;<\/p>\n

                  – aleg deseori parteneri critici, rejectan\u0163i \u015fi pot fi critici cu cei care-i iubesc (“…n-a\u015f vrea s\u0103 fiu membrul unui club care m-ar accepta pe mine ca membru”<\/em>);<\/p>\n

                  –\u00a0 caracteristici narcisiste – grandomanie, standarde nerealiste; \u00een multe cazuri, acestea servesc supracompens\u0103rii sentimentelor de defect\/ru\u015fine bazale;<\/p>\n

                  – evitarea rela\u0163iilor intime sau a situa\u0163iilor sociale. Tulburarea de personalitate de tip evitant poate fi, \u00een acest sens, o manifestare comun\u0103 a schemei, av\u00e2nd ca principal stil de coping evitarea;<\/p>\n

                  – schema poate duce, de asemenea, la abuz de substan\u0163e sau la tulbur\u0103ri de comportament alimentar;<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  – corectarea “defectului” \u015fi\/sau destructurarea mecanismului inferen\u0163ial automat care duce de la defect la devalorizarea\/anularea\/invalidarea lor ca fiin\u0163e.<\/p>\n

                  – decentrarea de pe sine;<\/p>\n

                  – discriminarea \u00eentre criticismul valid \u015fi cel abuziv, nefondat \u015fi insu\u015firea unor tipuri specifice de reac\u0163ie (acceptare, respectiv contraargumentare)<\/p>\n

                  – cre\u015fterea frecven\u0163ei prezen\u0163elor \u00een contexte sociale publice sau private \u015fi diminuarea nivelului anxiet\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 la un prag tolerabil;<\/p>\n

                  – acceptarea facil\u0103 a complimentelor;<\/p>\n

                  – extinc\u0163ia comportamentelor “masc\u0103”, facilitarea deschiderii c\u0103tre ceilal\u0163i;<\/p>\n

                  – corectarea opticii asupra celorlal\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte criticismul vs. acceptan\u0163a, indulgen\u0163a, empatia;<\/p>\n

                  – men\u0163inerea sentimentului valorii personale chiar \u015fi \u00een condi\u0163ii de critic\u0103 sau respingere;<\/p>\n

                  – asimilarea \u015fi ap\u0103rarea drepturilor personale (s\u0103 nu se mai lase umili\u0163i\/abuza\u0163i)<\/p>\n

                  – optimizarea selectivit\u0103\u0163ii partenerilor (identificarea partenerilor – schem\u0103 (abuzivi, critici), cre\u015fterea rezisten\u0163ei la “chimie”, evitarea acestora)<\/p>\n

                  – s\u0103 fie mai pu\u0163in perfec\u0163ioni\u015fti \u00een ceea ce-i prive\u015fte sau \u00een privin\u0163a celorlal\u0163i.<\/p>\n

                  – asimilarea comportamentelor asertive \u00een rela\u0163ii apropiate\/de cuplu menite care men\u0163in un nivel optim de confort \u00een preajma partenerilor non-schem\u0103 (afectuo\u015fi, iubitori).<\/p>\n

                  Izolare social\u0103 \/ \u00censtr\u0103inare<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  Se simt diferi\u0163i de ceilal\u0163i, izola\u0163i, ca nef\u0103c\u00e2nd parte din nici un grup. Se simt “pe dinafar\u0103”, ca \u015fi cum ar privi din exterior \u00eenauntru. Oricine cre\u015fte sim\u0163indu-se diferit, poate dezvolta aceast\u0103 schem\u0103. De exemplu, cei foarte talenta\u0163i, cei din familii faimoase, oameni de o frumuse\u0163e sau ur\u00e2\u0163enie extrem\u0103, gay, minorit\u0103\u0163i etnice, copiii alcoolicilor, supravie\u0163uitorii unor traume, cei cu dizabilit\u0103\u0163i fizice, orfanii, cei adopta\u0163i, cei ce apar\u0163in unei clase economice semnificativ diferite de cea a celor din jurul lor etc.<\/p>\n

                  Comportamente tipice:<\/em><\/p>\n

                  – stau la periferia grupurilor sau le evit\u0103 complet<\/p>\n

                  – au tendin\u0163a la \u00eensingurare \u015fi la activit\u0103\u0163i solitare<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  -Extinc\u0163ia comportamentelor evitante;<\/p>\n

                  – S\u0103 con\u015ftientizeze diversitatea grupurilor \u00een ceea ce prive\u015fte potrivirea \u015fi acceptarea: unele grupuri nu-i acccept\u0103, \u00eens\u0103 altele\u00a0 da.<\/p>\n

                  – S\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 discrimineze \u00eentrre grupurile care i-ar putea respinge \u015fi cele care i-ar accepta (pe baza similarit\u0103\u0163ilor, asem\u0103n\u0103rilor, preferin\u0163elor pacientului \u015fi membri grupului) \u015fi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 grupurile \u00een care nu-s accepta\u0163i.<\/p>\n

                  – S\u0103 se centreze ma mult pe similarit\u0103\u0163i \u015fi mai pu\u0163in pe diferen\u0163e.<\/p>\n

                  *Not\u0103: deseori pacien\u0163ii cu aeast\u0103 schem\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 schimb\u0103ri majore \u00een via\u0163a lor \u015fi s\u0103 \u00eenving\u0103 evitarea, pentru a atinge obiectivele de mai sus.<\/p>\n

                  Strategii:<\/em><\/p>\n

                  Ca o excep\u0163ie \u00een domeniul Deconectare\/Respingere, focus-ul terapiei este mai pu\u0163in pe travaliul experien\u0163ial cu originile schemei \u015fi mai mult pe \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iilor actuale ale pacientului cu ceilal\u0163i (amici, grupuri), motiv pentru care strategiile cognitive \u015fi comportamentale primeaz\u0103:<\/p>\n

                  – restructurare cognitiv\u0103;<\/p>\n

                  – expunere gradual\u0103 la grupuri;<\/p>\n

                  – managementul anxiet\u0103\u0163ii;<\/p>\n

                  – training pe abilit\u0103\u0163i sociale\/interpersonale;<\/p>\n

                  *li se potrive\u015fte mai bine terapie de grup sau frecventarea concomitent\u0103 a grupurilor de suport cu “interese speciale” (supravie\u0163uitorii incestului, supraponderali etc.).<\/p>\n

                  Domeniul AUTONOMIE \u015eI PERFORMAN\u0162\u0102<\/strong><\/p>\n

                  \u00a0<\/strong><\/p>\n

                  Pacien\u0163ii cu scheme din acest domeniu au seturi de convingeri cu privire la sine \u015fi mediu, ce interfereaz\u0103 negativ cu percep\u0163ia abilit\u0103\u0163ii de a se separa, supravie\u0163ui \u015fi func\u0163iona independent sau de a avea succes \u00een ac\u0163iuni \u015fi activit\u0103\u0163i. <\/em><\/p>\n

                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                  Familia tipic\u0103 de origine este fuzional\u0103, submineaz\u0103 \u00eencrederea copilului \u00een capacit\u0103\u0163ile \u015fi abilit\u0103\u0163ile sale, este hiperprotectiv\u0103 \u015fi nu \u00eencurajeaz\u0103 activit\u0103\u0163ile \u015fi performan\u0163a copilului \u00een exteriorul contextului familial.<\/em><\/p>\n

                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                  Dependen\u0163\u0103 \/ Incompeten\u0163\u0103<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Copil\u0103ro\u015fi, neajutora\u0163i. Nu se simt \u00een stare s\u0103-\u015fi poarte singuri de grij\u0103, via\u0163a le pare cople\u015fitoare iar pe ei se v\u0103d incapabili s\u0103-i fac\u0103 fa\u0163\u0103.<\/p>\n

                  Schema are 2 componente: 1) Incompeten\u0163\u0103 \u015fi 2) Dependen\u0163\u0103<\/p>\n

                  1) Incompeten\u0163\u0103: le lipse\u015fte \u00eencrederea \u00een decizii \u015fi judec\u0103\u0163i \u00een via\u0163a de zi-cu-zi. Ur\u0103sc schimb\u0103rile \u015fi se tem s\u0103 le \u00eenfrunte singuri; se simt incapabili s\u0103 se ocupe singuri de sarcini noi \u015fi au nevoie de cineva care s\u0103 le arate pas cu pas ce s\u0103 fac\u0103. Se simt ca \u015fi cum ar fi copii: mult prea tineri pentru a putea supravie\u0163ui \u00een propriile lor lumi (aidoma unor copii mici care, \u00een lipsa p\u0103rin\u0163ilor, ar putea muri). \u00cen forme extreme, consider\u0103 c\u0103 singuri nu s-ar putea hr\u0103ni, \u00eembr\u0103ca, ad\u0103posti, deplasa dintr-un loc \u00een altul sau duce la bun sf\u00e2r\u015fit sarcini cotidiene.<\/p>\n

                  2) Dependen\u0163\u0103: Deriv\u0103 din primul element: deoarece simt c\u0103 nu se pot descurca pe cont propriu, singura op\u0163iune pe care o v\u0103d este s\u0103 g\u0103seasc\u0103 a\u0163i oameni care s\u0103 fie dispu\u015fi s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de ei (altfel, nu mai func\u0163ioneaz\u0103 deloc). Cei pe care-i g\u0103sesc, sunt de obicei p\u0103\u0103rin\u0163i sau substitu\u0163i ai acestora (parteneri, rude, prieteni, \u015fefi sau terapeut). P\u0103rintele-substitut ori face totul pentru \u015fi \u00een locul lor, ori le arat\u0103 pas cu pas ce trebuie s\u0103 fac\u0103.<\/p>\n

                  Ideea central\u0103 este: Sunt incompetent \/ nu m\u0103 pricep la nimic, de aceea trebuie s\u0103 depind de al\u0163ii.<\/em><\/p>\n

                  Pacien\u0163ii cu aceast\u0103 schem\u0103 nu vin la cabinet cu scopul de a deveni mai independen\u0163i sau mai competenti ci pentru a c\u0103uta “pilula magic\u0103” sau pentru a g\u0103si un expert care s\u0103 le spun\u0103 ce s\u0103 fac\u0103. Problemele prezentate sunt de obicei simptome de Axa I: anxietate, evitare fobic\u0103 – agorafobie, probleme fizice induse de stress; pot fi deprima\u0163i deoarece se tem s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 rela\u0163ia cu un partener (sau substitut parental) abuziv, deprivant sau dominator (frecvent cu o personalitate similar\u0103 cu cea a p\u0103rintelui care a indus schema), din teama c\u0103 nu se pot descurca singuri. Scopul acestor pacien\u0163i este, \u00een mod tipic, acela de a sc\u0103pa de aceste simptome \u015fi nu de a-\u015fi schimba sentimentul central de dependen\u0163\u0103-incompeten\u0163\u0103.<\/p>\n

                  Un mic procent supracompenseaz\u0103, devenind contra-dependen\u0163i. Cu toate c\u0103, \u00een interior, se simt incompeten\u0163i, insist\u0103 s\u0103 se ocupe singuri de toate, refuz\u00e2nd s\u0103 se bazeze pe cineva, indiferent despre ce este vorba. Nu vor fi dependen\u0163i nici m\u0103car \u00een situa\u0163ii \u00een care acest lucru ar fi normal. Ca \u015fi copiii pseudomaturi (cei care au fost nevoi\u0163i s\u0103 se maturizeze precoce), se ocup\u0103 singuri de toate, \u00eens\u0103 cu costul unei doze extreme de anxietate: l\u0103untric, au mereu sentimentul c\u0103 “de data asta nu voi reu\u015fi s-o scot la cap\u0103t<\/em>“.<\/p>\n

                  Comortamente tipice:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Cer constant ajutor din partea celorlal\u0163i; pun constant \u00eentreb\u0103ri \u00een timp ce se ocup\u0103 de sarcini noi; solicit\u0103 \u00een mod repetat sfaturi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu deciziilepe care le au de luat.<\/p>\n

                  – Au dificult\u0103\u0163i \u00een a c\u0103l\u0103tori singuri, \u00een a gestiona pe cont propriu finan\u0163e.<\/p>\n

                  – Au tendin\u0163a de a abandona facil activit\u0103\u0163i.<\/p>\n

                  – Refuz \/ opozi\u0163ie fa\u0163\u0103 de responsabilit\u0103\u0163i adi\u0163ionale (ex: promovarea la servici)<\/p>\n

                  – Tendi\u0163a de a evita implicarea \u00een sarcini noi.<\/p>\n

                  – Frecvent se tem de – \u015fi evit\u0103 – condusul automobilului atunci c\u00e2nd nu sunt \u00eenso\u0163i\u0163i, deoarece cred c\u0103 se vor r\u0103t\u0103ci, c\u0103 li s-ar putea defecta ma\u015fina \u015fi nu vor \u015fti ce s\u0103 fac\u0103 sau c\u0103 s-ar putea \u00eent\u00e2mpla ceva neprev\u0103zut \u015fi nu vor putea face fa\u0163\u0103, nu vor fi \u00een stare s\u0103 genereze o solu\u0163ie<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  – Obiectivul-cheie este renun\u0163area la dependen\u0163\u0103<\/p>\n

                  – Cre\u015fterea sentimentului competen\u0163ei (confidence & skills building)<\/p>\n

                  – Diminuarea dependen\u0163ei fa\u0163\u0103 de al\u0163ii<\/p>\n

                  – Extinc\u0163ia evit\u0103rii sarcinilor noi<\/p>\n

                  – Asimilarea ideii c\u0103 omul \u00eenva\u0163\u0103 din gre\u015feli \u015fi reu\u015fe\u015fte prin perseveren\u0163\u0103<\/p>\n

                  – Cre\u015fterea \u00eencrederii \u00een propria judecat\u0103 \u015fi intui\u0163ie, prin trial & error<\/p>\n

                  Strategii:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Central\u0103 este abordarea CBT:<\/p>\n

                  – restructurare cognitiv\u0103<\/p>\n

                  – construc\u0163ie skill-uri<\/p>\n

                  – expunere treptat\u0103 la decizii \u015fi situa\u0163ii de func\u0163ionare independent\u0103<\/p>\n

                  *uneori se pot aduce \u00een terapie \u015fi membri ai familiei.<\/p>\n

                  Vulnerabilitate la Traume \/ Boal\u0103<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                  Se tem c\u0103 o catastrof\u0103 s-ar putea produce \u00een orice moment. Sunt convin\u015fi c\u0103 ceva groaznic li se va \u00eent\u00e2mpla, ceva \u00een afara controlului lor: se vor \u00eemboln\u0103vi subit, se va produce un dezastru natural, un cataccclism, vor fi victimele unei crime, vor suferi un accident groaznic, \u00ee\u015fi vor pierde to\u0163i banii, vor suferi o c\u0103dere nervoas\u0103 \u015fi vor \u00eennebuni. Pe scurt, li se va \u00eent\u00e2mpla un lucru r\u0103u iar ei nu vor putea s\u0103-l previn\u0103.<\/p>\n

                  Emo\u0163ia predominant\u0103 este anxietatea, variind de la spaim\u0103 de intensitate sc\u0103zut\u0103, p\u00e2n\u0103 la atacuri floride de panic\u0103.<\/p>\n

                  Comportamente specifice:<\/em><\/p>\n

                  Stilurile de coping prevalente sunt evitarea \u015fi supracompensarea. Devin fobici, \u00ee\u015fi restric\u0163ioneaz\u0103 masiv stilul de via\u0163\u0103;<\/p>\n

                  – Autoadministrare \u015fi abuz de tranchilizante;<\/p>\n

                  – G\u00e2ndire mistic\u0103 \u015fi ritualuri compulsive<\/p>\n

                  – Se bazeaz\u0103 pe “colaci de salvare”: o persoan\u0103 \u00een care au \u00eencredere, o sticl\u0103 de ap\u0103, substan\u0163e tranchilizante sau de alt\u0103 natur\u0103.<\/p>\n

                  *Toate aceste comportamente au scopul de a preveni acel eveniment teribil anticipat.<\/p>\n

                  Diferen\u0163ial:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– cu Dependen\u0163\u0103\/Incompeten\u0163\u0103: cei cu Vu\/Tr nu prezint\u0103 team\u0103 legat\u0103 de gestionarea pe cont propriu a situa\u0163iilor cotidiene.<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  – Diminuarea estim\u0103rii probabilit\u0103\u0163ii mari a evenimentelor catastrofice<\/p>\n

                  – Cre\u015fterea \u00eencrederii \u00een propriile capacit\u0103\u0163i de coping<\/p>\n

                  – Blocarea evit\u0103rii \u015fi supracompens\u0103rii<\/p>\n

                  – Expunerea la situa\u0163iile anxiogene (dar nepericuloase) p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se va atinge un nivel suficient de toleran\u0163\u0103<\/p>\n

                  – Extinc\u0163ia comportamentelor compulsive \u015fi a ritualurilor<\/p>\n

                  Probleme speciale:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Anxietatea ridicat\u0103 asociat\u0103 schemei \u00eempiedic\u0103 pacien\u0163ii s\u0103 renun\u0163e la evitare sau supracompensare. Travaliul experien\u0163ial centrat pe moduri poate ajuta la dep\u0103\u015firea acestui obstacol prin \u00eent\u0103rirea p\u0103r\u0163ii s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n

                  Fuziune \/ Sine subdezvoltat<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                  1) Fuziune:<\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Atunci c\u00e2nd un pacient cu Fuziune intr\u0103 \u00een tratament, fuziunea cu o anumit\u0103 persoan\u0103 este at\u00e2t de intens\u0103 \u00eenc\u00e2t chiar \u015fi terapeutului \u00eei este dificil s\u0103 delimiteze identitatea personal\u0103 a\u00a0 acestuia de cea a persoanei fuzionale.<\/p>\n

                  Persoana fuzional\u0103 este\u00a0 de regul\u0103 o figur\u0103 parental\u0103 (partener, rud\u0103, \u015fef, cel mai bun prieten etc.)<\/p>\n

                  Pacientul se caracterizeaz\u0103 printr-o extrem\u0103 implicare emo\u0163ional\u0103 \u015fi apropiere fa\u0163\u0103 de persoana fuzional\u0103, \u00een detrimentul unei individua\u0163ii complete \u015fi dezvolt\u0103ri sociale normale (“Eu \u015ftiu ce e cel mai bine pentru tine, fiule. La urma urmei, am participat la o mul\u0163ime de rela\u0163ii de-ale tale cu femei” – <\/em>mama, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi conving\u0103 fiul s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 o rela\u0163ie)<\/em>.<\/p>\n

                  Mul\u0163i dintre pacien\u0163ii cu aceast\u0103 schem\u0103 sunt convin\u015fi c\u0103 nici ei, nici figura parental\u0103 fuzional\u0103 n-ar supravie\u0163ui emo\u0163ional \u00een lipsa suportului constant al celuilalt, av\u00e2nd o nevoie disperat\u0103 de acesta. Leg\u0103tura fuzional\u0103 este perceput\u0103 ca fiind at\u00e2t de str\u00e2ns\u0103 \u00eenc\u00e2t pacientul simte c\u0103 \u00eempreun\u0103 formeaz\u0103 o singur\u0103 persoan\u0103; poate sim\u0163i c\u0103 este \u00een stare s\u0103-i citeasc\u0103 g\u00e2ndurile sau c\u0103-i poate sim\u0163i nevoile figurii parentale f\u0103r\u0103 s-o \u00eentrebe.<\/p>\n

                  Pacientul este convins c\u0103 este gre\u015fit s\u0103 impun\u0103 limite \u00een rela\u0163ia fuzional\u0103, sim\u0163indu-se vinovat atuunci c\u00e2nd o face.<\/p>\n

                  Nu \u0163ine nici un secret fa\u0163\u0103 de figura parental\u0103 cu care fuzioneaz\u0103 \u015fi se a\u015fteapt\u0103 la reciprocitate. Se simte “lipit-sudat” de aceasta, put\u00e2nd, uneori, experimenta sentimentul de a fi cople\u015fit, sufocat.<\/p>\n

                  2) Sine subdezvoltat:<\/p>\n

                  Lipsa identit\u0103\u0163ii personale este tr\u0103it\u0103 ca un sentiment de vid interior, al lipsei unui sine. Acest lucru este o consecin\u0163\u0103 a renun\u0163\u0103rii la propria identitate, cu scopul men\u0163inerii leg\u0103turi cu figura parental\u0103.<\/p>\n

                  Pacien\u0163ii cu sine nedezvoltat se simt ca \u015fi cum ar pluti \u00een deriv\u0103 prin via\u0163\u0103 \u015fi lume, f\u0103r\u0103 vreo direc\u0163ie anume. Nu \u015ftiu cine sunt, n-au reu\u015fit s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 preferin\u0163e proprii sau s\u0103-\u015fi dezvolte talentele inerente \u015fi nici s\u0103-\u015fi urmeze \u00eenclina\u0163iile naturale. \u00cen cazuri extreme, pot pune la \u00eendoial\u0103 propria existen\u0163\u0103: Oare eu chiar exist?<\/em><\/p>\n

                  Cele dou\u0103 componente ale schemei, \u00een majoritatea cazurilor, merg \u00eempreun\u0103, \u00eens\u0103 exist\u0103 \u015fi excep\u0163ii. Pacien\u0163ii pot avea un sine nedezvoltat f\u0103r\u0103 a fi fuziona\u0163i, sinele nedezvoltat put\u00e2nd fi urmarea subjug\u0103rii. Pacien\u0163ii ai c\u0103ror p\u0103rin\u0163i i-au constr\u00e2ns \u00een copil\u0103rie s\u0103 le execute comenzile descuraj\u00e2ndu-le concomitent ini\u0163iativele, pot rata \u015fansa dezvolt\u0103rii unui sim\u0163 al sinelui. Pe de alt\u0103 parte, pacien\u0163ii care fuzioneaz\u0103 cu o figur\u0103 parental\u0103, prezint\u0103 aproape \u00eentotdeauna un sine nedezvoltat ca \u015fi consecin\u0163\u0103, opiniile, interesele, preferin\u0163ele \u015fi scopurile acestora fiind, de fapt, simple reflexii ale persoanei fuzionale. Este ca \u015fi cum via\u0163a figurii parentale ar fi mai real\u0103 pentru ei dec\u00e2t propria via\u0163\u0103: figura parental\u0103 este o stea iar ei planete ce graviteaz\u0103 \u00een jurul ei. Consecutiv, ace\u015fti pacien\u0163i pot avea o chimie pentru lideri carismatici cu care deseori intr\u0103 \u00een fuziune.<\/p>\n

                  Comportamente tipice:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Copiaz\u0103 comportamentele \u015fi atitudinile figurii parentale<\/p>\n

                  – Se g\u00e2ndesc la- \u015fi vorbesc despre figura parental\u0103, \u00een cea mai mare parte a timpului.<\/p>\n

                  – Men\u0163in un contact permanent cu figura parental\u0103<\/p>\n

                  – \u00ce\u015fi suprim\u0103 toate g\u00e2ndurile, sentimentele \u015fi comportamentele incongruente cu figura parental\u0103<\/p>\n

                  – Sunt atra\u015fi de parteneri puternici fa\u0163\u0103 de care submerg \u00een via\u0163a de cuplu (rela\u0163ii de tip p\u0103rinte-copil)<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– S\u0103-\u015fi exprime spontan sinele natural (preferin\u0163e, opinii, decizii, talente, \u00eenclina\u0163ii)<\/p>\n

                  – S\u0103 se defocalizeze de pe figura parental\u0103 \u015fi s\u0103 se concentreze pe sine<\/p>\n

                  – S\u0103 con\u015ftientizeze similarit\u0103\u0163ile \u015fi diferen\u0163ele dintre ei \u015fi figura parental\u0103<\/p>\n

                  – S\u0103 poat\u0103 impune limite \u00een rela\u0163ia fuzional\u0103<\/p>\n

                  – Cre\u015fterea sentimentului identit\u0103\u0163ii personale<\/p>\n

                  *\u00cen cazul pacien\u0163ilor care, ca adul\u0163i, evit\u0103 s\u0103 se apropie de ceilal\u0163i cu scopul de a evita o posibil\u0103 fuziune, obiectivul este ca pacientul s\u0103 poat\u0103 dezvolta rela\u0163ii de tip “goldie-lock zone” (nici prea distante, nici prea apropiate)<\/p>\n

                  Strategii:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Terapia va fi focalizat\u0103 pe prezent iar prin abordari cognitive \u015fi experien\u0163iale se va urm\u0103ri identificarea preferin\u0163elor \u015fi \u00eenclina\u0163iilor naturale; prin abordari comportamentale se va urm\u0103ri activarea sinelui.<\/p>\n

                  – Atacarea opticii conform c\u0103reia o fuziune este preferabil\u0103 \u00een locul unei identit\u0103\u0163i\u00a0 separate (prin analiza avantajelor \u015fi dezavantajelor)<\/p>\n

                  – Dialoguri \u00eentre moduri<\/p>\n

                  *aten\u0163ie la supracompensare ce poate lua forma unei loialit\u0103\u0163i alergice pe parcursul terapiei (pacientuul refuz\u0103 s\u0103 accepte similarit\u0103\u0163i cu persoana fuzional\u0103, adopt\u0103 atitudini \u015fi comportamente antagoniste fa\u0163\u0103 de aceasta)<\/p>\n

                  – \u00een temele pentru acas\u0103 vor fi incluse urm\u0103toarele sarcini: s\u0103 asculte muzica preferat\u0103, s\u0103 vizioneze filme, s\u0103 frecventeze restaurante, \u00een general, s\u0103 se\u00a0 implice \u00een activit\u0103\u0163i din care deriv\u0103 pl\u0103cere<\/p>\n

                  – Liste cu ce le place \u015fi ce le displace la figura parental\u0103 dar \u015fi la alte persoane semnificative.<\/p>\n

                  E\u015fec<\/strong><\/p>\n

                  \u00a0<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Au convingerea c\u0103 s-au ratat, comparativ cu colegii lor de rang egal, \u00een arii de reu\u015fit\u0103: carier\u0103, bani, status, scoal\u0103, sport. Au sentimentul c\u0103 sunt fundamental inadecva\u0163i, comparativ cu egalii – pro\u015fti, inep\u0163i, netalenta\u0163i, ignoran\u0163i, f\u0103r\u0103 succes – \u015fi c\u0103 inerent le lipse\u015fte acel “ceva” necesar pentru a reu\u015fi.<\/p>\n

                  Origini:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Leg\u0103turi cu persoane semnificative care i-au descurajat, devalorizat, persiflat pentru e\u015fec (p\u0103rin\u0163i, fra\u0163i mai mari, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori\/profesori) sau le-au for\u0163at limitele (copiii cu deficit de aten\u0163ie\/hiperactivi nediagnostica\u0163i, cad deseori victimele unor evalu\u0103ri injuste ale caracterului).<\/p>\n

                  Unii p\u0103rin\u0163i pot pedepsi succesul copilului, nedorindu-\u015fi ca acesta s\u0103 aib\u0103 reu\u015fite din teama de a nu fi abandona\u0163i. Ace\u015fti p\u0103rtin\u0163i (P\u0103rinte Subminator) emit mesaje subtile de genul: “dac\u0103 e\u015fti prea de succes, te voi respinge sau m\u0103 voi retrage afectiv din via\u0163a ta”<\/em>, gener\u00e2ndu-i copilului a\u015fa-zisa “team\u0103 de succes”.<\/p>\n

                  Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Defect\/Ru\u015fine: e\u015fecul duce deseori la Def\/Ru. Sim\u0163indu-se rata\u0163i \u00een diverse arii de reu\u015fit\u0103, ajung s\u0103 se simt\u0103 “defec\u0163i”.<\/p>\n

                  Insuficient Autocontrol\/Disciplin\u0103: intre aceste dou\u0103 scheme exist\u0103 o comorbiditate crescut\u0103, un individ indisciplinat fiind foarte predispus la e\u015fec.<\/p>\n

                  Pacien\u0163ii cu Def\/Ru sau Dep\/Em cu stilul principal de coping EVITARE (refugiul \u00een substan\u0163e psihoactive, jocuri de \u015fans\u0103, websurfing, pornografie, rela\u0163ii sexuale promiscue), sunt predispu\u015fi la e\u015fecuri reale.<\/p>\n

                  Diferen\u0163ial:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Stdandarde nerealiste\/Hipercriticism: cei cu Std\/Hip pot avea convingerea c\u0103 s-au ratat COMPARATIV CU PROPRIILE LOR STANDARDE \u015eI A\u015eTEPT\u0102RI \u00ceNALTE, \u00eens\u0103 con\u015ftientizeaz\u0103 faptul c\u0103 performan\u0163ele lor sunt cel pu\u0163in la fel de mari ca media \u00een ocupa\u0163ia lor. Cei cu E\u015fec au convingerea c\u0103 performan\u0163a lor este mai slab\u0103 dec\u00e2t a majorit\u0103\u0163ii egalilor \u00een rang \u015fi, de cele mai multe ori, au dreptate deoarece schema de E\u015fec are tendin\u0163a de a deveni “profe\u0163ie auto\u00eemplinit\u0103”.<\/p>\n

                  Dependen\u0163\u0103\/Incompeten\u0163\u0103: e\u015fecul perceput al celor cu Dep\/Inc este \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sarcinile cotidiene, \u00een timp ce pacien\u0163ii cu schem\u0103 de e\u015fec percep e\u015fecul \u00een status, bani, carier\u0103, \u015fcoal\u0103, sport.<\/p>\n

                  Comportamente tipice:<\/em><\/p>\n

                  – predare: se autosaboteaz\u0103 sau performeaz\u0103 la jum\u0103tate din capacitate;<\/p>\n

                  – evitare: tergierseaz\u0103, am\u00e2n\u0103 sau evit\u0103 complet sarcini\/activit\u0103\u0163i;<\/p>\n

                  – supracompensare: muncesc non-stop, se supra\u00eencarc\u0103, devin overachieveri. Ace\u015ftia sunt convin\u015fi c\u0103 nu ssunt la fel de talenta\u0163i sau de\u015ftep\u0163i ca ceilal\u0163i dar c\u0103 pot compensa prin extra-eforturi. Ace\u015ftia frecvent devin oameni de succes, \u00eens\u0103 cu tooate astea, se simt rata\u0163i sau ca \u015fi cum ar f pe punctul de a se rata, pr\u0103bu\u015fi.<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– s\u0103 se simt\u0103\/devin\u0103 la fel de capabili ca egalii lor \u00een rang (\u00een limitele abilit\u0103\u0163ilor \u015fi talentelor ed care dispun). Pentru acest deziderat, exist\u0103 3 scenarii:<\/p>\n

                  1) Dezvoltarea abilit\u0103\u0163ilor \u015fi a \u00eencrederii \u00een sine;<\/p>\n

                  2) Cre\u015fterea recompenselor pentru nivelul succesului\/reu\u015fitelor lor sau schimbarea percep\u0163iei asupra grupului de referin\u0163\u0103 (dac\u0103 sunt de succes \u00een raport cu poten\u0163ialul lor);<\/p>\n

                  3) Acceptarea limitelor abilit\u0103\u0163ilor lor, f\u0103r\u0103 a se devaloriza \u015fi stabilirea de obiective realiste pe termen lung.<\/p>\n

                  Strategii:<\/em><\/p>\n

                  Depind de evaluarea originii schemei:<\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Unii s-au ratat \u00een mod real datorit\u0103 lipsei de talent sau nivelului de intelgen\u0163\u0103 necesar\u00a0 petru a reu\u015fi \u00eentr-un anumit domeniu. \u00cen acest caz, terapia se va focaliza pe dezvoltarea de abilit\u0103\u0163i \u015fi pe construirea unor a\u015ftept\u0103ri realiste.<\/p>\n

                  – Unii, cu toate c\u0103a nu duc lips\u0103 de talent \u015fi inteligen\u0163\u0103, nu s-au implicat suficient de mult \u00eenc\u00e2t s\u0103 reu\u015feasc\u0103, fie din cauz\u0103 c\u0103 le-a lipsit \u00eendrumarea de care au avut nevoie, fie pentru c\u0103 s-au orientat c\u0103tre domenii nepotrivite. \u00een acest caz, focusul va fi pe orienttarea c\u0103tre arii congruente cu \u00eenclina\u0163iile lor naturale \u015fi talentele.<\/p>\n

                  – Unii au tulbur\u0103ri comorbide (ex: deficit de aten\u0163ie), caz \u00een care tratarea comorbidit\u0103\u0163ii va avea \u00eent\u00e2ietate.<\/p>\n

                  – Dac\u0103 pacientul are e\u015fecuri reale relativ la egalii lui, terapia cognitiv-comportamental\u0103 se va concentra pe restructurarea convingerii c\u0103 este INERENT inept, urm\u0103rind reatribuirea cauzelor e\u015fecului (de pe sine pe schem\u0103)<\/p>\n

                  – \u00een toate cazurile se va corecta distorsiunea filtr\u0103rii pozitivului\u00a0 \u015fi se vor sublinia constant succesele, reu\u015fitele.<\/p>\n

                  LIMITE\u00a0 DFICITARE<\/strong><\/p>\n

                  \u00a0<\/strong><\/p>\n

                  Pacien\u0163ii cu scheme din acest domeniu prezint\u0103 deficien\u0163e \u00een ceea ce prive\u015fte limitele interioare, responsabilitatea fa\u0163\u0103 de al\u0163ii sau\u00a0 orientarea c\u0103tre obiective pe termen lung. Aceste scheme conduc la dificult\u0103\u0163i \u00een respectarea drepturilor celorlal\u0163i, cooperarea cu ceilal\u0163i, asumarea de angajamente fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i sau stabilirea \u015fi atingerea de obiective personale realiste.) <\/em><\/p>\n

                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                  Familia tipic\u0103 de origine se caracterizeaz\u0103 prin permisivitate, hiperindulgen\u0163\u0103, lips\u0103 de direc\u0163ie sau prin sentimente de superioritate. Lipse\u015fte disciplina, cooperarea, limitele din cadrul rela\u0163iilor, stabilirea de obiective. \u00cen unele cazuri, pacien\u0163ii nu au fost pu\u015fi \u00een situa\u0163ii de disconfort \u00een copil\u0103rie, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een prezent nivelul de toleran\u0163\u0103 la astfel de situa\u0163ii este sub cel normal. \u00cen general, nu au fost supraveghea\u0163i adecvat, nu li s-a oferit direc\u0163ie.)<\/em><\/p>\n

                  Revendicare \/ Grandomanie<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Pacien\u0163ii cu aceast\u0103 schem\u0103 se simt speciali: se consider\u0103 mai buni, mai pricepu\u0163i, mai talenta\u0163i dec\u00e2t ceilal\u0163i. Deoarece simt c\u0103 fac parte dintr-o “elit\u0103”, se simt \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 beneficieze de drepturi \u015fi privilegii speciale \u015fi nu sunt permeabili la principiile reciprocit\u0103\u0163ii (care guverneaz\u0103 interac\u0163iunile s\u0103n\u0103toase). \u00cencearc\u0103 s\u0103 controleze comportamentele celorlal\u0163i pentru a-\u015fi atinge obiectivele personale, f\u0103r\u0103 empatie sau considera\u0163ie pentru nevoile lor.Se implic\u0103 \u00een acte egoiste \u015fi grandomane. Insist\u0103 pe\u00a0 idea c\u0103 sunt \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 spun\u0103, posede, fac\u0103 tot ce vor, indiferent de prejudiciile aduse celorlal\u0163i.<\/p>\n

                  Exist\u0103 mai multe subtipuri:<\/p>\n

                  1) Revendicare\/\u00cendrept\u0103\u0163ire pur\u0103<\/em><\/p>\n

                  Ace\u015fti pacien\u0163i sunt r\u0103sf\u0103\u0163a\u0163i de p\u0103rin\u0163i mult prea indulgen\u0163i, continu\u00e2nd s\u0103 rela\u0163ioneze tipic \u015fi la v\u00e2rste adulte. \u00cendrept\u0103\u0163irea nu este o supracompensare pentru vreo schem\u0103 subsidiar\u0103 \u015fi nici un stil de coping pe o amenin\u0163are perceput\u0103. Ace\u015ftia nu prezint\u0103 de obicei nici o alt\u0103 schem\u0103 \u00een subsidiar.<\/p>\n

                  2) Revendicare\/\u00cendrept\u0103\u0163ire narcisic\u0103 (“fragile entitlemet”)<\/em><\/p>\n

                  Ace\u015fti pacien\u0163i se caracterizeaz\u0103 prin comportamente revendicative menite s\u0103 supracompenseze sentimente de Def\/Ru \u015fi Dep\/Em<\/p>\n

                  Focus-ul terapiei va fi pe cele dou\u0103 scheme subsidiare<\/p>\n

                  3) Revendicare\/\u00cendrept\u0103\u0163ire dependent\u0103 (<\/em>link cu Dep\/Inc)<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Ace\u015fti pacien\u0163i se simt \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 depind\u0103 de ajutorul \u015fi grija altora; au convingerea c\u0103 ceilal\u0163i sunt datori s\u0103 le satisfac\u0103 nevoile alimentare, vestimentare, de locuin\u0163\u0103, transport etc. \u015fi devin furio\u015fi c\u00e2nd ace\u015ftia nu reu\u015fesc s\u0103 le fac\u0103 pe plac.<\/p>\n

                  Focus-ul tratamentului cade pe ambele scheme, concomitent.<\/p>\n

                  Comportamente tipice:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Supraemfaz\u0103 a status-ului; judec\u0103\u0163i de valoare pe baz\u0103 de status<\/p>\n

                  – Competitivitate exagerat\u0103<\/p>\n

                  – Snobism<\/p>\n

                  – Tendin\u0163a de-a-i domina pe ceilal\u0163i<\/p>\n

                  – Dorin\u0163a de a acapara puterea \u015fi comportamente adiacente prin care-i lezeaz\u0103 pe ceilal\u0163i<\/p>\n

                  – Tendin\u0163a de a-\u015fi impune for\u0163at punctul de vedere<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>S\u0103 accepte \u015fi s\u0103 asimileze principiul reciprocit\u0103\u0163ii \u00een rela\u0163iile umane<\/p>\n

                  – S\u0103 accepte \u015fi s\u0103 asimileze filosofia conform c\u0103reia to\u0163i oamenii se nasc egali \u00een drepturi \u015fi responsabilit\u0103\u0163i, to\u0163i oamenii se nasc la fel de valoro\u015fi (nu exist\u0103 o persoan\u0103 innerent maivaloroas\u0103 dec\u00e2t alta \u015fi nici inerent mai \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 la tratamente speciale); indivizii s\u0103n\u0103to\u015fi nu-i domin\u0103, nu-i for\u0163eaz\u0103 pe ceilal\u0163i ci, dimpotriv\u0103, \u00eei respect\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte nevoile \u015fi drepturile personale; de asemenea, \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi controleze impulsurile astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i menajeze pe ceilal\u0163i \u015fi s\u0103 respecte normele \u015fi regulile sociale rezonabile, \u00een cea mai mare parte a timpului.<\/p>\n

                  – S\u0103 poat\u0103 trasa limite normale \u00een rela\u0163ii\/interac\u0163iuni.<\/p>\n

                  Strategii:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Pentru men\u0163inerea motiva\u0163iei pentru schimbare, se vor sublinia continuu dezavantajele schemei. Ferecvent, pacien\u0163ii nu se prezint\u0103 voluntar la cabinet ci constr\u00e2n\u015fi sau for\u0163a\u0163i de unele consecin\u0163e negative ale stilurilor lor de coping (pierderea jobului, destr\u0103marea c\u0103s\u0103toriei, copiii nu mai vorbesc cu ei, sentimente de singur\u0103tate \u015fi vid interior)<\/p>\n

                  – Este posibil s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 durere autentic\u0103 derivat\u0103 dintr-o pierdere. \u00een acest caz, motiva\u0163ia st\u0103 \u00een cauzele suferin\u0163ei \u015fi-n motivul \u00eentr\u0103rii \u00een terapie. “Dac\u0103 nu renun\u0163i la schem\u0103, dac\u0103 refuzi s\u0103 te schimbi, ceilal\u0163i vor continua s\u0103 retalieze iar tu vei continua s\u0103 te sim\u0163i nefericit” – <\/em>eviten\u0163ierea consecin\u0163elor men\u0163inerii schemei.<\/p>\n

                  – Pacientul va fi \u00eencurajat sa empatizeze cu ceilal\u0163i, s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 s\u0103 nu-i r\u0103neasc\u0103 \u015fi s\u0103 con\u015ftientizeze prejudiciile pe care le pot aduce celorlal\u0163i exercit\u00e2ndu-\u015fi for\u0163a\u00a0 sau puterea \u00een manier\u0103 egoist\u0103 – managementul furiei \u015fi training-ul asertivit\u0103\u0163ii<\/p>\n

                  *Ace\u015fti pacien\u0163i au fost \u00eentreaga via\u0163\u0103 centra\u0163i pe calit\u0103\u0163i, minimiz\u00e2ndu-\u015fi sau ignor\u00e2ndu-\u015fi complet defectele, motiv pentru care n-au o imagine realist\u0103 a sinelui \u00een ceea ce prive\u015fte punctele tari & slabe: nu accept\u0103 \/ nu \u00eenteleg c\u0103 \u015fi ei au fragilit\u0103\u0163i \u015fi limite uman-valabile, ca to\u0163i ceilal\u0163i. \u00cen terapie se va aborda cognitiv imaginea special\u0103 a sinelui \u015fi \u00eendrept\u0103\u0163irii la drepturi \u015fi privilegii speciale \u015fi experien\u0163ial, limitarea sferei de influen\u0163\u0103 a modului Copil R\u0103sf\u0103\u0163at (reparenting).<\/p>\n

                  *Dificultatea de prinm rang \u00een tratamentul acestor pacien\u0163i se reg\u0103se\u015fte \u00een men\u0163inerea motiva\u0163iei pentru schimbare deoarece beneficiile secundare ale schemei fiind foarte importante: se simt bine dob\u00e2ndind ceea ce-\u015fi doresc. \u00cen consecin\u0163\u0103, trebuie g\u0103sit\u0103 p\u00e2rghia potrivit\u0103: ce anume din ceea ce face din schem\u0103 \u00eei provoac\u0103 suferin\u0163\u0103.<\/p>\n

                  Insufucient Autocontrol \/ Disciplin\u0103<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Acestor pacien\u0163i le lipsesc dou\u0103 calit\u0103\u0163i umane:<\/p>\n

                  1) Autocontrolul – abilitatea de a-\u015fi \u00eenfr\u00e2na sau cenzura emo\u0163iile \u015fi impulsurile;<\/p>\n

                  2) Autodisciplina – abilitatea de-a tolera plictiseala \u015fi frustrarea suficient timp \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 duce la bun sf\u00e2r\u015fit sarcini\/activit\u0103\u0163i\/proiecte.<\/p>\n

                  Manifest\u0103 o dificultate pervaziv\u0103 \u00een a am\u00e2na gratifica\u0163ii situa\u0163ionale cu scopul de a atinge obiective pe termen lung. Par s\u0103 nu \u00eenve\u0163e suficient din experien\u0163\u0103 – din consecin\u0163ele negative ale comportamentelor impulsive. Ori nu pot, ori nu vor s\u0103 depun\u0103 efort pentru a se controla \u015fi disciplina.<\/p>\n

                  La cap\u0103tul extrem al spectrului schemei se pozi\u0163ioneaz\u0103 pacien\u0163ii care par prost-crescu\u0163i. \u00cen forme mai pu\u0163in severe, schema se manifest\u0103 printr-o centrare exagerat\u0103 pe evitarea disconfortului, pacien\u0163ii prefer\u00e2nd s\u0103 evite pe c\u00e2t posibil suferin\u0163a, conflictul, confruntarea, responsabilit\u0103\u0163ile, efortul, chiar \u015fi cu costul ne\u00eemplinirii personale sau al integrit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

                  Orice copil se na\u015fte cu un mod impulsiv inerent.Acest mod devine dezadaptativ dac\u0103 nu se reu\u015fe\u015fte aducerea impulsivit\u0103\u0163ii sub un suficient control \u015fi disciplin\u0103. Copiii, prin experien\u0163e \u00een cadrul familiei \u015fi mai t\u00e2rziu \u00een societate, \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 se controleze optim \u015fi s\u0103 se autodisciplineze \/ organizeze, internaliz\u00e2nd modul Adult S\u0103n\u0103tos, devenind astfel capabil s\u0103 am\u00e2ne gratifica\u0163iile imediate \u00een avantajul obiectivelor pe termen lung.<\/p>\n

                  *Diferen\u0163ial cu deficit de aten\u0163ie \/ hiperactivitate<\/p>\n

                  De cele mai multe ori, nu exist\u0103 postulate, convingeri sau sentimente specifice schemei, pacien\u0163ii experiment\u00e2nd-o ca pe ceva situat \u00een afara controlului lor (nu este egosintonic\u0103, la fel ca celelalte).<\/p>\n

                  Cei mai mul\u0163i intr\u0103 \u00een tratament cu scopul de a deveni mai controla\u0163i \u015fi mai disciplina\u0163i: ei tot \u00eencearc\u0103 dar nu par s\u0103 reu\u015feasc\u0103 s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 prea mult timp efortul.<\/p>\n

                  Modul Copil Impulsiv este, de asemenea, modul Copil Spontan \/ Dezinhibat, exist\u00e2nd, deci, o latur\u0103 pozitiv\u0103 a schemei. \u00cen exces, \u00eens\u0103 – atunci c\u00e2nd nu se afl\u0103 \u00een balans cu celelalte laturi ale sinelui – costul dep\u0103\u015fe\u015fte beneficiul iar modul devine distructiv pentru pacient.<\/p>\n

                  Comportamente tipice:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Impulsivitate, distractibilitate, dezorganizare\/dezordonare<\/p>\n

                  – Lipsa voin\u0163ei de a persevera \u00een sarcini rutiniere sau plictisitoare (abandon facil)<\/p>\n

                  – Exprim\u0103ri paroxismale al emo\u0163iilor (temper tantrum, isterie)<\/p>\n

                  – \u00cent\u00e2rziere habitual\u0103; non-reliabilitate<\/p>\n

                  – Dificult\u0103\u0163i pervazive \u00een autocontrol \u015fi autodisciplin\u0103: inabilitatea de a-\u015f cenzura emo\u0163iile \u015fi impulsurile \u015fi autocontrol deficitar, caren\u0163e manifeste \u00een majoritatea ariilor existen\u0163ei.<\/p>\n

                  *Toate aceste comportamente au \u00een comun scopul gratific\u0103rii imediate;<\/p>\n

                  **De\u015fi comportamentele adictive sunt deseori asociate (droguri, alcool, jocuri de \u015fans\u0103, m\u00e2ncat\/sex compulsiv), acestea nu sunt criterii primare de diagnostic, fiind forme de coping nespecifice (servesc la evitarea suferin\u0163ei \u00een orice schem\u0103).<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>S\u0103 con\u015ftientizeze \u015fi s\u0103 accepte valoarea am\u00e2n\u0103rii gratifica\u0163iilor imediate<\/p>\n

                  – Con\u015ftientizarea costurilor implicate de venting-ul necontrolat al emo\u0163iilor (oricum, oric\u00e2nd, oriunde): pierderea jobului, stagnare \u00een carier\u0103, alte reu\u015fite frustrate, rela\u0163ii nesatisf\u0103c\u0103toare, stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n

                  Strategii:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>CBT \u00een primul r\u00e2nd: exersarea autocontrolului \u015fi autodisciplinei.<\/p>\n

                  – \u00centre impuls \u015fi ac\u0163iune, pacientul trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 insereze g\u00e2nduri.\u00a0 Trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 cedarea \u00een fa\u0163a impulsului \u00een termeni de consecin\u0163\u0103, \u00ceNAINTE de a pune \u00een act comportamentul.<\/p>\n

                  – Teme pentru acas\u0103: sarcini graduale – de organizare, sarcini plictisitoare\/rutiniere, cenzurarea emo\u0163iilor excesive \u015fi a impulsurilor<\/p>\n

                  – Imagerie \u015fi role-play pe situa\u0163ii de autocontrol \u015fi disciplin\u0103<\/p>\n

                  Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Ocazional, are link-uri cu una din schemele primare, cazuri \u00een care schemele vor fi abodrate simultan.<\/p>\n

                  – Subjugare: Aut\/Dis poate erupe ca urmare a unei suprim\u0103ri \u00eendelungate a emo\u0163iilor: la un moment dat, furia acumulat\u0103 treptat va r\u0103bufni, manifest\u00e2ndu-se necontrolat. Atunci c\u00e2nd pacientul prezint\u0103 un patern de alternan\u0163\u0103 \u00eentre pasivitate prelungit\u0103 \u015fi furie paroxismal\u0103, este foarte probabil s\u0103 existe un subsidiar de Sub. Dac\u0103 pacientul \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103-\u015fi exprime nevoile \u015fi emo\u0163iile ATUNCI c\u00e2nd le experimenteaz\u0103, \u00eentr-un mod asertiv, atunci va preveni acumularea furiei si, deci, va limita drastic probabilitatea unui “burst”.<\/p>\n

                  NOT\u0102: Pacien\u0163ii BPD pot avea aceste dou\u0103 scheme \u00een link (Aut\/Dis – Sub). Din cauza subjug\u0103rii, simt c\u0103 nu au dreptul s\u0103-\u015fi exprime nevoile \u015fi sentimentele. Atunci c\u00e2nd furia din frustrarea acestora se acumuleaz\u0103 paroxismal, modul Copilul Furios o va ventila \u00een burst, cer\u00e2nd astfel satisfacerea lor de c\u0103tre cei din jur. Ulterior, pacientul simte c\u0103 merit\u0103 pedepsit de c\u0103tre Adultul Punitiv internalizat. C\u0103nd se petrece acest fenomen, terapeutul va \u00eencuraja venting-ul, va empatiza iar apoi va testa congruen\u0163a modului cu realitatea.<\/p>\n

                  *Uneori, schema poate avea baze biologice (probleme de \u00eenv\u0103\u0163are – deficit de aten\u0163ie\/hiperactivitate). Dac\u0103 dificult\u0103\u0163ile sunt rezistente la terapie \u00een pofida unei motiv\u0103ri suficiente pentru schimbare \u015fi a unui nivel optim de implicare din partea pacientului, trebuie luat\u0103 \u00een calcul varianta tratamentului armat (cu medica\u0163ie).<\/p>\n

                  DIREC\u0162IONAREA C\u0102TRE CEILAL\u0162I<\/strong><\/p>\n

                  \u00a0<\/strong><\/p>\n

                  Pacien\u0163ii cu scheme din acest domeniu prezint\u0103 tendin\u0163a la focalizarea excesiv\u0103 pe dorin\u0163ele, sentimentele \u015fi reac\u0163iile celorlal\u0163i \u00een detrimentul propriilor nevoi, cu scopul de a ob\u0163ine dragoste, aprobare dar \u015fi pentru a evita represalii. Deregul\u0103 implic\u0103 suprimarea \u015fi lipsa con\u015ftientiz\u0103rii propriei furii \u015fi \u00eenclina\u0163iilor naturale.<\/em><\/p>\n

                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Familia tipic\u0103 de origine se caracterizeaz\u0103 prin acceptare condi\u0163ionat\u0103: copiii trebuie s\u0103-\u015fi suprime aspecte importante din ei pentru a ob\u0163ine dragoste, aten\u0163ie \u015fi aprobare. \u00cen multe familii de acest gen, nevoile emo\u0163ionale \u015fi dorin\u0163ele \u2013 sau acceptan\u0163a social\u0103 \u015fi statutul –\u00a0 p\u0103rin\u0163ilor sunt valorizate mai mult dec\u00e2t nevoile \u015fi sentimentele copilului.<\/em><\/p>\n

                  Subjugare<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  Pacien\u021bii cu schema de subjugare se caracterizeaz\u0103 prin obi\u0219nuin\u021ba de-a-i l\u0103sa pe al\u021bii s\u0103-i domine. Predau controlul celorlal\u021bi deoarece se simt constr\u00e2n\u0219i de amenin\u021barea, fie cu pedeapsa, fie cu abandonul.<\/p>\n

                  Schema prezint\u0103 dou\u0103 forme:<\/p>\n

                  1) Subjugarea nevoilor \u2013 pacientul suprim\u0103 dorin\u021bele personale, urm\u0103rind s\u0103 satisfac\u0103 dorin\u021bele celorlal\u021bi.<\/p>\n

                  2) Subjugarea emo\u021biilor \u2013 pacientul \u00ee\u0219i suprim\u0103 sentimentele (\u00een special furia), din teama de retaliere din partea celorlal\u021bi.<\/p>\n

                  Au percep\u021bia c\u0103 nevoile \u015fi sentimentele lor nu sunt valide sau importante pentru ceilal\u021bi. Schema duce aproape \u00eentotdeauna la acumularea furiei, fenomen ce genereaz\u0103 simptome dezadaptative: comportamente pasiv-agresive, ventil\u0103ri \u00een burst ale furiei, simptome psihosomatice, retrac\u021bia afec\u021biunii, acting-out, abuz de substan\u021be.<\/p>\n

                  De obicei, stilul de coping principal este predarea: sunt excesiv de complian\u021bi \u015fi hipersensibili la constr\u00e2ngeri. Se simt batjocori\u021bi, h\u0103r\u021bui\u021bi \u0219i f\u0103r\u0103 vreo putere. Simt c\u0103 sunt la mila figurii autoritare, perceput\u0103 ca fiind mult mai puternic\u0103 \u0219i cu o mult mai mare influen\u021b\u0103, motiv pentru care pacien\u021bii se simt obliga\u021bi s\u0103 i se subordoneze.<\/p>\n

                  Scmema implic\u0103 un nivel semnificativ de fric\u0103. L\u0103untric, pacientul se teme c\u0103, \u00een cazul \u00een care \u0219i-ar exprima nevoile \u015fi sentimentele, i s-ar \u00eent\u00e2mpla ceva r\u0103u (cineva important se va \u00eenfuria pe el, va fi abandonat, pedepsit, respins sau criticat). \u00cen consecin\u021b\u0103, alege s\u0103-\u0219i suprime sentimentele \u015fi nevoile, nu pentru c\u0103 a\u0219a i s-ar p\u0103rea natural, ci pentru c\u0103 se simte NEVOI\u021aI , CONSTR\u00c2N\u0218I s-o fac\u0103. Subjugarea nu este bazat\u0103 pe o valoare internalizat\u0103 sau pe o dorin\u021b\u0103 autentic\u0103 de a-i ajuta pe al\u021bii, ci pe frica de retaliere.<\/p>\n

                  Diferen\u021bial:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Autosacrificiu, Inhibi\u0163ie Emo\u0163ional\u0103 \u015fi Standarde nerealiste\/Hipercriticism au \u00een comun tocmai internalizarea unei valori: Nu e bine \/ frumos \/ potrivit s\u0103-\u021bi exprimi nevoile \/ sentimentele. <\/em>\u00cenc\u0103lcarea acestei valori genereaz\u0103 ru\u0219ine sau vinov\u0103\u021bie. \u00cen plus, la pacien\u021bii cu aceste scheme lipse\u0219te sentimentul c\u0103 sunt controla\u021bi de al\u021bii, locus of control fiind intern, spre deosebire de cei cu Subjugare care simt c\u0103 nu exist\u0103 alt\u0103 cale dec\u00e2t s\u0103 se subjuge figurii autoritare, indiferent de ce cred ei despre asta, altfel fiind pedepsi\u021bi \u00eentr-un fel sau altul.<\/p>\n

                  Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>\u00a0Fuziune: atunci c\u00e2nd pacientul a servit prea mult\u0103 vreme nevoilor \u0219i preferin\u021belor altora, motiv pentru care nu a reu\u0219it o individua\u021bie complet\u0103 (nevoi \u0219i preferin\u021be personale), focusul terapiei va fi pe identificarea \u00eenclina\u021biilor lor naturale \u0219i pe exersarea comportamentelor bazate pe acestea.<\/p>\n

                  Comportamente specifice:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Frecvent, schema genereaz\u0103 coping de evitare. Pacien\u021bii evit\u0103 situa\u021bii \u00een care al\u021bii i-ar putea controla sau \u00een care s-ar putea sim\u021bi \u201e\u00eencarcera\u021bi\u201d. Unii pot evita complet rela\u021biile intime deoarece le percep ca fiind claustrante, adev\u0103rate \u201ecapcane\u201d din care n-ar mai putea ie\u0219i.<\/p>\n

                  – \u00cen supracompensare, pacien\u021bii prezint\u0103 disobedien\u021b\u0103, opozi\u021bionalitate, \u015fi rebeliune (Gic\u0103 – Contra).<\/p>\n

                  – Prezint\u0103 o chimie pentru indivizi dominan\u021bi, frecvent intr\u00e2nd \u00een rela\u021bii inegale \u00een cadrul c\u0103rora sunt controla\u021bi<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– S\u0103 accepte dreptul personal de a avea nevoi \u0219i sentimente \u015fi de a \u015fi le exprima (un stil de via\u021b\u0103 optim fiind acela \u00een care individul \u00ee\u0219i exprim\u0103 nevoile \u015fi sentimentele \u00een mod asertiv, \u00een momentul \u00een care le tr\u0103ie\u0219te, nu am\u00e2n\u00e2ndu-le sau suprim\u00e2ndu-le complet. Astfel. Indivizii s\u0103n\u0103to\u0219i nu vor retalia. Cei care o fac, nu reprezint\u0103 un beneficiu pentru pacient, motiv pentru care acesta va fi sprijinit \u00een ruperea rela\u021biei).<\/p>\n

                  – S\u0103 poat\u0103 discrimina \u00eentre indivizii s\u0103n\u0103to\u0219i \u2013 cei care le permit exprimarea spontan\u0103 \u015fi direct\u0103 \u2013 \u015fi cei dominan\u021bi sau abuzivi, fa\u021b\u0103 de care pacientul va fi \u00eencurajat s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze.<\/p>\n

                  Strategii:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>CBT: pacien\u021bii au a\u0219tept\u0103ri negative nerealiste \u00een privin\u021ba consecin\u021belor exprim\u0103rii nevoilor \u0219i sentimentelor \u00een fa\u021ba persoanelor senmificative. Examin\u00e2nd dovezile \u0219i concep\u00e2nd experimente \u00een sfera comportamental\u0103, pacien\u021bii vor con\u0219tientiza caracterul exagerat al a\u0219tept\u0103rilor lor.<\/p>\n

                  – Chiar dac\u0103 p\u0103rin\u021bii le-au comunicat \u00een copil\u0103rie c\u0103 \u201esunt r\u0103i\u201d pentru c\u0103 exprim\u0103, pacien\u021bii trebuie s\u0103 realizeze \u0219i s\u0103 accepte c\u0103 astfel de comportamente sunt s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n

                  *\u00cen cazul \u00een care pacientul prezint\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een exprimarea experien\u021bial\u0103 a furiei fa\u021b\u0103 de figura autoritar\u0103, se va face pressing p\u00e2n\u0103 va reu\u0219i, venting-ul furiei (\u00een role-play \u0219i imagerie) fiind crucial pentru succesul terapiei \u2013 energizeaz\u0103 pacientul \u00een lupta \u00eempotriva pasivit\u0103\u021bii submisive \u015fi \u00eei men\u021bine activ\u0103 motiva\u021bia.<\/p>\n

                  – S\u0103 dezvolte rela\u021bii egale cu parteneri non-dominan\u021bi, care s\u0103 le permit\u0103 exprimarea nevoilor \u015fi sentimentelor. Deregul\u0103, chimia pentru indivizi-schem\u0103 este deosebit de intens\u0103, motiv pentru care obiectivul unei rela\u021bii egale este rar atins. \u00cen realitate, un obiectiv realist poate \u00eensemna o rela\u021bie cu un individ suficient de dominator \u00eenc\u00e2t s\u0103 existe chimie, dar care s\u0103 fie m\u0103car dispus s\u0103 ia \u00een calcul nevoile \u015fi sentimentele pacientului.<\/p>\n

                  Pacien\u021bii pot avea tendin\u021ba de a investi cu autoritate terapeutul, acesta p\u0103r\u00e2ndu-li-se dornic s\u0103-i domine, s\u0103-i controleze. \u00een acest caz, stilul propice va fi non \u2013 (sub) \u2013 directiv, pacientului d\u00e2ndu-i-se libertatea de a stabili cursul terapiei: ce probleme vrea s\u0103 abordeze, ce tehnici vrea s\u0103 \u00eenve\u021be \u015fi ce sarcini pentru acas\u0103 \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103.<\/p>\n

                  Terapeutul va facilita exprimarea furiei c\u0103tre el \u00eensu\u0219i, pe m\u0103sur\u0103 ce se acumuleaz\u0103 \u00een pacient, pentru a nu se ajunge \u00een punctul terminus.<\/p>\n

                  *Pacien\u021bii pot exprima st\u00e2ngaci sau furibund nevoi \u0219i sentimente, cel pu\u021bin la \u00eenceputul terapei.<\/p>\n

                  Pacien\u021bii cu Subjugare \u00een link cu Fuziune nu sunt con\u0219tien\u021bi de ceea ce-\u0219i doresc sau simt, caz \u00een care se va urm\u0103ri construc\u021bia unei imagini de sine prin monitorizarea dorin\u021belor \u0219i emo\u021biilor.<\/p>\n

                  ATEN\u021aIE la \u00eent\u0103rirea schemei, clientul ap\u0103r\u00e2nd deseori \u00een ipostaza \u201dclientului bun\u201d.<\/p>\n

                  \u00cen cele mai multe cazuri, este o schem\u0103 u\u0219or de tratat.<\/p>\n

                  Autosacrificiu<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Pacientul prezint\u0103 o focalizare voluntar\u0103 excesiv\u0103 pe satisfacerea nevoilor altora, \u00een detrimentul propriei gratific\u0103ri. O face deoarece \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103-i fereasc\u0103 pe ceilal\u021bi de disconfort, suferin\u021b\u0103. Nu vrea s\u0103 lase s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u2013 sau s\u0103 fac\u0103 lucruri care ar putea cauza suferin\u021b\u0103 altora.\u00a0 Dinamica real\u0103, \u00eens\u0103, este evitarea vinov\u0103\u021biei \u015fi egoismului sau p\u0103strarea unor rela\u021bii cu indivizi pe care-i percepe ca fiind nevoia\u0219i.<\/p>\n

                  Schema rezult\u0103 dintr-un temperament hiper-empatic (o sensibilitate acut\u0103 la suferin\u021ba celorlal\u021bi). Unii pacien\u021bi pot tr\u0103i suferin\u021ba altora at\u00e2t de intens \u00eenc\u00e2t\u00a0 se simt extrem de motiva\u021bi s\u0103-i ajute.<\/p>\n

                  Schema implic\u0103 un sentiment de supra-responsabilizare pentru ceilal\u021bi, suprapun\u00e2ndu-se astfel conceptului de co-dependen\u021b\u0103.<\/p>\n

                  Deseori, pacientul prezint\u0103 simptome psihosomatice (cefalee, tulbur\u0103ri gastro-intestinale, dureri cronice, oboseal\u0103), acestea reprezent\u00e2nd o modalitate de focalizare a aten\u021biei celor din jur pe sine, f\u0103r\u0103 a fi nevoit s\u0103 o cear\u0103 con\u0219tient \u015fi direct. Suferin\u021ba fizic\u0103 (\u201datunci c\u00e2nd sunt bolnav, cu adev\u0103rat\u201d) \u00eei permite s\u0103 considere \u00eendrept\u0103\u021bit sau m\u0103car\u00a0 acceptabil beneficiul grijii din partea altora \u015fi al reducerii volumului de responsabilit\u0103\u021bi cu care obi\u0219nuie\u0219te s\u0103 se \u00eencarce (refugiu \u00een boal\u0103). Aceste simptome pot fi, de asemenea, rezultatul direct al stress-ului generat de dezechilibrul dintre c\u00e2t ofer\u0103 \u0219i c\u00e2t primesc.<\/p>\n

                  Prezint\u0103 chimie intens\u0103 pentru indivizi cu Rev\/Gra, intr\u00e2nd deseori \u00een rela\u021bii cu persoane cu schema Indrept\u0103\u021birii Dependente.<\/p>\n

                  Schema are \u0219i aspecte pozitive, fiind patologic\u0103 doar dac\u0103 este dus\u0103 la extrem. Un beneficiu secundar este faptul c\u0103 pacientul tr\u0103ie\u0219te un sentiment de m\u00e2ndrie, percep\u00e2ndu-se drept \u201dcaretaker\u201d. \u00cen urma comportamentelor altruiste, morale, se autoeticheteaz\u0103 \u201dbuni\u201d. Totu\u0219i, uneori, indiferent de volumul sacrificiilor, continu\u0103 s\u0103 se simt\u0103 vinova\u021bi c\u0103 n-au f\u0103cut destule.<\/p>\n

                  Un alt beneficiu secundar este faptul c\u0103 schema atrage, de obicei, foarte mul\u021bi oameni, pacientul beneficiind de o re\u021bea social\u0103 consistent\u0103.<\/p>\n

                  Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Dependen\u0163\u0103 Emo\u0163ional\u0103: pacien\u021bii cu Aut\/Sac aproape \u00eentotdeauna prezint\u0103 \u00een subsidiar o schem\u0103 de Deprivare Emo\u021bional\u0103. La suprafa\u021b\u0103, pacientul pare c\u0103 este mul\u021bumit de sacrificiul s\u0103u, \u00eens\u0103 se simte deprivat emo\u021bional \u00een mod constant, at\u00e2t timp c\u00e2t nevoile sale r\u0103m\u00e2n nesatisf\u0103cute.Uneori se simte furios pe obiectul sacrificiului: de obicei, ofer\u0103 at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a-\u0219i cauza singur suferin\u021b\u0103. Pacientul, de obicei, sus\u021bine c\u0103 nu a\u0219teapt\u0103 nimic \u00een schimb din partea obiectului sacrificiului, \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd obiectul nu este dispus sau se afl\u0103 \u00een indisponibilitatea reciprocit\u0103\u021bii, acesta se simte indignat. Dac\u0103 nu tr\u0103iesc furie de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd lipse\u0219te reciprocitatea, indignarea este omniprezent\u0103 \u00een astfel de situa\u021bii.<\/p>\n

                  – Cu Defect\/Ru\u015fine: pacientul ofer\u0103 mai mult deoarece consider\u0103 c\u0103 valoreaz\u0103 \u0219i merit\u0103 mai pu\u021bin<\/p>\n

                  – Cu Abandon\/Instabilitate: autosacrificiul este menit s\u0103 \u00eempiedice abandonul<\/p>\n

                  – Cu Dependen\u0163\u0103\/Incompeten\u0163\u0103: autosacrificiul este menit s\u0103 men\u021bin\u0103 rela\u021bia cu figura parental\u0103 din partea c\u0103reia beneficiaz\u0103 de grij\u0103, \u00eendrumare etc.<\/p>\n

                  – Cu C\u0103utarea Aprob\u0103rii\/Recunoa\u015fterii: autosacrificiul sau grija pentru al\u021bii este un mijloc prin care c\u00e2\u0219tig\u0103 aprobare sau recunoa\u015ftere.<\/p>\n

                  Diferen\u021bial:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Cu Subjugare: Pacien\u021bii cu schem\u0103 de Subjugare \u00ee\u0219i \u201dpredau\u201d, renun\u021b\u0103 la propriile nevoi din FRICA DE CONSECIN\u021aE EXTERNE (retaliere, respingere). Cei cu Aut\/Sac o fac fiind motiva\u021bi de valori \u0219i standarde interioare.<\/p>\n

                  Pacien\u021bii cu Sub au sentimentul c\u0103 sunt controla\u021bi de al\u021bii, \u00een timp ce \u00een cazul pacien\u021bilor cu Aut\/Sac, sacrificiul vine dintr-o ini\u021biativ\u0103 personal\u0103, voluntar\u0103.<\/p>\n

                  Originile celor dou\u0103 scheme difer\u0103:<\/p>\n

                  – Sub: p\u0103rin\u021bi dominatori, coercitivi, puternici;<\/p>\n

                  – Aut\/Sac: p\u0103rin\u021bi slabi, neajutora\u021bi, nevoia\u0219i, copil\u0103ro\u0219i, bolnavi, deprima\u021bi (copilul dezvolt\u0103 modul Copilul Parentizat)<\/p>\n

                  Comportamente specifice:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>\u00cei ascult\u0103 pe ceilal\u021bi f\u0103r\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre ei<\/p>\n

                  – Au grij\u0103 de al\u021bii \u0219i au mari dificult\u0103\u021bi \u00een a se ocupa de propria persoan\u0103<\/p>\n

                  – \u00ce\u0219i focalizeaz\u0103 aten\u021bia pe ceilal\u021bi \u0219i se simt inconfortabil atunci c\u00e2nd aten\u021bia celorlal\u021bi este focalizat\u0103 pe ei<\/p>\n

                  – obi\u0219nuiesc s\u0103 cear\u0103 indirect, subtil, voalat atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i doresc ceva (evit\u0103 s\u0103 cear\u0103 direct)<\/p>\n

                  – supracompensare: dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de predare (autosacrificiu), pacientul intr\u0103\u00a0 \u00een supracompensare (furie excesiv\u0103, retrac\u021bie emo\u021bional\u0103 \u0219i a sprijinului), acest fenomen fiind declan\u0219at\u00a0 \u00een momentul c\u00e2nd se simte neapreciat.<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– S\u0103 con\u0219tientizeze \u0219i s\u0103 accepte c\u0103 to\u021bi oamenii au acelea\u0219i drepturi \u00een ceea ce prive\u0219te nevoile personale. Cu toate c\u0103 ace\u0219ti pacien\u021bi se v\u0103d pe sine mai puternici dec\u00e2t ceilal\u021bi, \u00een realitate majoritatea au fost depriva\u021bi emo\u021bional, motiv pentru care sunt la fel de nevoia\u0219i ca cei pentru care se sacrific\u0103. Nu se diferen\u021biaz\u0103 dec\u00e2t prin faptul c\u0103 \u0219i-au blocat frustrarea pentru a-\u0219i continua patern-ul de sacrificiu, acest lucru \u00eempiedic\u00e2ndu-i s\u0103-\u0219i simt\u0103 nevoile.<\/p>\n

                  – S\u0103 con\u0219tientizeze \u0219i s\u0103 accepte faptul c\u0103 au nevoi care nu sunt satisf\u0103cute, chiar dac\u0103 nu le simt (nevoia de a fi \u00eengriji\u021bi de al\u021bii \u2013 cared for \u2013 inerent\u0103 oric\u0103rei fiin\u021be umane)<\/p>\n

                  – Diminuarea sentimentului de supra-responsabilizare: deseori exagereaz\u0103 fragilitatea \u0219i neajutorarea altora. \u00cen realitate, persoanele pentru care se sacrific\u0103, n-ar suferi nici pe departe at\u00e2t de crunt pe c\u00e2t \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 ei, \u00een lipsa continu\u0103rii patern-ului (in cele mai multe cazuri) \u2013 nu se vor dezintegra, nu vor fi devora\u021bi de suferin\u021b\u0103.<\/p>\n

                  – Tratarea Dep\/Em: pacientul trebuie \u00eencurajat s\u0103 se focalizeze pe propriile sale nevoi \u0219i s\u0103-i lase pe cei din jur s\u0103 i le satisfac\u0103; s\u0103 cear\u0103 ce-\u0219i doresc \u00een mod direct \u0219i s\u0103 renun\u021be la aparen\u021ba de om puternic, invulnerabil.<\/p>\n

                  Strategii:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>CBT: testarea fragilit\u0103\u021bii \u0219i neajutor\u0103rii celorlal\u021bi.<\/p>\n

                  – Se eviden\u021biaz\u0103 raportul \u201dofer-primesc\u201d. \u00cen rela\u021bii s\u0103n\u0103toase, egale, exist\u0103 o reciprocitate \u00een timp \u00eentre parteneri (nu \u00een orice aspect sau context, ci pe de-a-ntregul). O perturbare semnificativ\u0103 a acestui echilibru este, de regul\u0103, toxic pentru pacient.<\/p>\n

                  Experien\u021bial: se urm\u0103re\u0219te cre\u0219terea gradului de con\u0219tientizare a schemei de Dep\/Em \u015fi exprimarea triste\u021bii \u0219i furiei derivate din frustrarea nevoilor emo\u021bionale<\/p>\n

                  – Comportamental:<\/p>\n

                  – s\u0103 cear\u0103 direct<\/p>\n

                  – s\u0103 poat\u0103 selecta parteneri puternici, independen\u021bi, opu\u0219i celor nevoia\u0219i, slabi cu care schema este \u00een chimie (dependen\u021bi de substan\u021be, depresivi, personalit\u0103\u021bi dependente)<\/p>\n

                  – s\u0103 impun\u0103 limite \u00een ceea ce prive\u0219te raportul \u201dofer-primesc\u201d<\/p>\n

                  – s\u0103 monitorizeze c\u00e2t de mult ofer\u0103 \u015fi c\u00e2t de mult primesc (inventarul reciprocit\u0103\u021bii). C\u00e2nd echilibrul este perturbat, s\u0103-\u0219i moduleze comportamentul cu scopul restabilirii echilibrului.<\/p>\n

                  C\u0103utarea Aprob\u0103rii \/ Recunoa\u0219terii sociale<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Pacien\u021bii cu aceast\u0103 schem\u0103 acord\u0103 o excesiv\u0103 importan\u021b\u0103 aprob\u0103rii \u0219i\/sau recunoa\u0219terii sociale, cu costul frustr\u0103rii nevoilor emo\u021bionale fundamentale \u015fi al inhib\u0103rii \u00eenclina\u021biilor naturale. Datorit\u0103 focaliz\u0103rii habituale pe reac\u021biile celorlal\u021bi, nu reu\u0219esc s\u0103-\u0219i dezvolte o imagine stabil\u0103, consecvent\u0103 a sinelui.<\/p>\n

                  Pacien\u021bii cu aceast\u0103 schem\u0103 se \u00eempart \u00een dou\u0103 categorii:<\/p>\n

                  1) Orienta\u021bi c\u0103tre aprobare \u2013 <\/em>caut\u0103 s\u0103 se fac\u0103 pl\u0103cu\u021bi de c\u0103tre to\u021bi ceilal\u021bi, s\u0103 se integreze \u0219i s\u0103 fie accepta\u021bi;<\/p>\n

                  2) Orienta\u021bi c\u0103tre recunoa\u0219tere \u2013<\/em> caut\u0103 aplauze \u015fi admira\u021bie. Ace\u0219tia, de regul\u0103, apar ca fiind narcisici, prezent\u00e2nd o exagerat\u0103 emfaz\u0103 pe status, look, imagine social\u0103, bani, reu\u0219ite, cu scopul de a ob\u021bine admira\u021bie.<\/p>\n

                  Ambele categorii de pacien\u021bi au locus of control extern –\u00a0 caut\u0103 aprobarea \u0219i recunoa\u0219terea social\u0103 pentru a se sim\u021bi bine cu ei \u00een\u0219i\u0219i, stima de sine fiind dependent\u0103 de reac\u021biile celorlal\u021bi \u0219i nu func\u021bie a \u00eenclina\u021biilor lor naturale sau a valorilor intrinseci.<\/p>\n

                  P\u0103rin\u021bii, \u00een copil\u0103ria pacientului, \u00eel \u00eencurajeaz\u0103 pe acesta s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de sine \u015fi s\u0103-\u0219i direc\u021bioneze comportamentele c\u0103tre declan\u0219area reac\u021biilor de aprobare \u015fi recunoa\u0219tere (aplauze, laude, felicit\u0103ri, admira\u021bii etc.) din partea celorlal\u021bi, prin gratificarea comportamentelor specifice.<\/p>\n

                  Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Cu Dep\/Em: frecvent, \u00eens\u0103 nu \u00eentotdeauna. P\u0103rin\u021bii pot sau nu s\u0103 fie nurturan\u021bi \u015fi iubitori \u00eens\u0103, pentru a dezvolta schema, ace\u0219tia trebuie s\u0103 fie preocupa\u021bi de felul \u00een care sunt v\u0103zu\u021bi \u00een lume (de imaginea social\u0103). \u00cen func\u021bie de prezen\u021ba Dep\/Em, pacien\u021bii cu Ap\/Rec se pot sim\u021bi sau nu iubi\u021bi, \u00eens\u0103 \u00eentotdeauna prezint\u0103 o imagine de sine instabil\u0103 ce variaz\u0103 odat\u0103 cu reac\u021biile celorlal\u021bi (sine fals, nedezvoltat). La extrema schemei se g\u0103sesc personalit\u0103\u021bile narcisice.<\/p>\n

                  – Schema, \u00een link cu Def\/Ru, Iz\/Ins sau Dep\/Em este frecvent (dar nu mereu) o form\u0103 de supracompensare. Exist\u0103 \u015fi cazuri de Ap\/Rec pur\u0103, p\u0103rin\u021bii pacientului pun\u00e2nd mare pre\u021b pe aprobare \u0219i recunoa\u0219tere social\u0103, pe valorile culturii contextuale.<\/p>\n

                  Diferen\u021bial:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Cu Std\/Hip: cu toate c\u0103 originile celor dou\u0103 scheme pot p\u0103rea similare, criteriul diferen\u021bial \u00eel constituie locus of control.\u00a0 \u00cen cazul pacien\u021bilor cu Std\/Hip, acesta este interior (caut\u0103 s\u0103 ating\u0103 standarde \u0219i valori internalizate ). Cei cu Ap\/Rec urm\u0103resc ob\u021binerea valid\u0103rii sociale.<\/p>\n

                  – Cu Sub: Pacien\u021bii cu Sub au o motiva\u021bie negativ\u0103 (bazat\u0103 pe fric\u0103), urm\u0103rind ca, prin comportamente submisive\u00a0 s\u0103 evite pedeapsa, abandonul, retalierea. Scopul primar nu este aprobarea, nici recunoa\u0219terea.<\/p>\n

                  – Cu Aut\/Sac: Cei cu Aut\/Sac urm\u0103resc s\u0103 fac\u0103 pe plac fiind motiva\u021bi de fragilitatea, neajutorarea perceput\u0103 a altora, din dorin\u021ba de a nu cauza\/facilita suferin\u021b\u0103.<\/p>\n

                  – Cu Rev\/Gra: Cei cu Ap\/Rec nu urm\u0103resc ca, prin infatuare \u0219i autoemfaz\u0103, s\u0103 se simt\u0103 superiori celorlal\u021bi, nu caut\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 putere \u015fi tratamente speciale<\/p>\n

                  Comportamente tipice:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– excesiv\u0103 complian\u021b\u0103 \u0219i tendin\u021b\u0103 la a mul\u021bumi, cu scopul ob\u021binerii aprob\u0103rii \u2013 put\u00e2nd cauza disconfort \u00een jurul lor<\/p>\n

                  – laud\u0103 de sine \u00een privin\u021ba reu\u0219itelor<\/p>\n

                  – emfaz\u0103 a imaginii sociale, a statutului socio-economic, cu scopul ob\u021binerii recunoa\u0219terii sociale<\/p>\n

                  – tendin\u021ba de a manipula conversa\u021bii \u00een \u00eencercarea de a le aduce \u00een zonele surselor lor de m\u00e2ndrie<\/p>\n

                  Obiective:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>MODERAREA tendin\u021belor, NU ERADICAREA lor<\/p>\n

                  – S\u0103-\u0219i con\u0219tientizeze \u015fi accepte sinele autentic (opus celui avid de aprobare \u0219i recunoa\u0219tere social\u0103)<\/p>\n

                  – S\u0103 asimileze principiul conform c\u0103ruia oamenii sunt ferici\u021bi \u015fi \u00eemplini\u021bi\u00a0 atunci c\u00e2nd exprim\u0103 emo\u021bii autentice, c\u00e2nd comportamentele lor sunt dirijate de \u00eenclina\u021bii naturale, \u015fi neferici\u021bi atunci c\u00e2nd \u0219i le suprim\u0103.<\/p>\n

                  – S\u0103-\u0219i comute locus of control pe sine, pe valorile intrinseci<\/p>\n

                  Strategii:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Cognitiv: demonstrarea beneficiilor exprim\u0103rii sinelui autentic Vs. patern-ului de c\u0103utare a aprob\u0103rii \u0219i recunoa\u0219terii sociale<\/p>\n

                  – Experien\u021bial: travaliu pe moduri \u2013 Copilul Vulnerabil, Approval-Seeker, aprobarea parental\u0103<\/p>\n

                  – Comportamental: cre\u0219terea toleran\u021bei la dezaprobare (aprobarea va fi abordat\u0103 ca adic\u021bie \u2013 gratificare imediat\u0103, sevraj)<\/p>\n

                  HIPERVIGILEN\u021a\u0102 \u0218I INHIBI\u021aIE<\/strong><\/p>\n

                  \u00a0<\/strong><\/p>\n

                  Pacien\u0163ii cu scheme din acest domeniu au seturi de convingeri ce conduc la suprimarea emo\u0163iilor, sentimentelor, impulsurilor \u015fi alegerilor spontane sau la focalizarea excesiv\u0103 pe norme \u015fi reguli internalizate \u015fi rigide,pe a\u015ftept\u0103ri legate de performan\u0163\u0103 \u015fi etic\u0103, \u00een detrimentul fericirii, expresiei de sine, relax\u0103rii, rela\u0163iilor intime sau s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.<\/em><\/p>\n

                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                  Familia tipic\u0103 de origine este aspr\u0103, sever\u0103, uneori punitiv\u0103: performan\u0163a, datoria, perfec\u0163ionismul, respectarea regulilor, camuflarea emo\u0163iilor \u015fi evitarea gre\u015felilor predomin\u0103 \u00een detrimentul placerii, bucuriei \u015fi relax\u0103rii. De regul\u0103, exist\u0103 un subsidiar de pesimism, de griji \u015fi preocup\u0103ri legate de ideea c\u0103 dac\u0103 un membru al familiei nu este vigilent \u015fi atent tot timpul, totul se va duce de r\u00e2p\u0103.<\/em><\/p>\n

                  Negativism \/ Pesimism<\/strong><\/p>\n

                  Prezentare:<\/em><\/p>\n

                  \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0Ace\u0219ti pacien\u021bi sunt negativi\u0219ti \u0219i pesimi\u0219ti. Prezint\u0103 un focus pervaziv\u00a0 \u0219i de lung\u0103 durat\u0103 pe aspectele negative ale existen\u021bei: suferin\u021b\u0103, durere, moarte, pierdere, dezam\u0103gire, tr\u0103dare, e\u0219ec, conflict, minimaliz\u00e2nd aspectele pozitive.<\/p>\n

                  Se a\u0219teapt\u0103 constant la o turnur\u0103 negativ\u0103 \u00een majoritatea ariilor existen\u021bei: profesie, finan\u021be, rela\u021bii.<\/p>\n

                  Sunt vulnerabili la gre\u0219eli, av\u00e2nd tendin\u021ba la catastrofizare: orice gre\u0219eal\u0103 poate duce la un colaps financiar, o pierdere semnificativ\u0103, umilire social\u0103, blocare \u00eentr-o situa\u021bie aversiv\u0103, pierderea controlului etc. Dedic\u0103 mult timp comportamentelor de asigurare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 pre\u00eent\u00e2mpine gre\u0219eli \u0219i sunt predispu\u0219i la rumina\u021bii obsesive. Starea \u201ddefault\u201d este anxietate, simptomele tipice fiind: \u00eencordare\/agita\u021bie cronic\u0103, \u00eengrijorare, v\u0103ic\u0103real\u0103\/lamentare, indecizie.<\/p>\n

                  Indiferent de ce spun cei din jur, pacientul vede mereu doar partea negativ\u0103, devenind deseori deranjan\u021bi, greu de suportat. Pentru ei, paharul este mereu pe jum\u0103tate gol.<\/p>\n

                  Succesul terapiei depinde de conceptualizarea corect\u0103 a originii schemei, aceasta fiind asimilat\u0103 prin modelare, \u00een primul r\u00e2nd:<\/p>\n

                    \n
                  1. Tendin\u021ba depresiv\u0103 c\u0103tre negativism \u0219i pesimism a unuia sau ambilor p\u0103rin\u021bi este internalizat\u0103 ca mod;<\/li>\n
                  2. Gninionul personal este o alt\u0103 modalitate a dezvolt\u0103rii schemei. Un istoric \u00eenc\u0103rcat de pierderi \u015fi greut\u0103\u021bi ale vie\u021bii \u00een copil\u0103rie, \u00een general un istoric de experimentare a adversit\u0103\u021bii existen\u021biale, genereaz\u0103 o schem\u0103 dificil de \u00eenvins. Mul\u021bi dintre ace\u0219ti pacien\u021bi au nevoie de travaliul doliului.<\/li>\n<\/ol>\n

                    Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>Cu Dep\/Em\u00a0 (acest link este foarte frecvent \u0219i reprezint\u0103 cazuri dificil de tratat.): Neg\/Pes poate fi o form\u0103 de supracompensare. Pacientul se v\u0103ic\u0103re\u0219te cu scopul incon\u0219tient de a ob\u021bine aten\u021bie \u015fi simpatie, nurturan\u021b\u0103 \u015fi empatie (beneficiu secundar al Dep\/Em).V\u0103ic\u0103reala cronic\u0103 este extrem de impermeabil\u0103 la ra\u021bional (rezistent\u0103 la contraargumentare), tocmai datorit\u0103 schemei Dep\/Em. Pe termen scurt, cei din jurul pacientului \u00eei ofer\u0103 acestuia nurturan\u021ba \u015fi empatia de care are nevoie, \u00eens\u0103 pe termen lung, lumea se cam satur\u0103 de ei, la un moment dat \u00eencep\u00e2nd s\u0103-i evite, contribuind astfel la perpetuarea schemei.\u00a0 \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, focusul terapiei va fi prin excelen\u021b\u0103 pe Dep\/Em.<\/p>\n

                    – \u00cen unele cazuri, Neg\/Pes are o component\u0103 biologic\u0103 (OCD sau distimie), caz \u00een care este necesar tratament armat.<\/p>\n

                    Obiective:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>Cre\u0219terea obiectivismului \u00een predic\u021bia viitorului, cu men\u021biunea c\u0103 este util ca atitudinea c\u0103tre viitor s\u0103 fie u\u0219or mai pozitiv\u0103 dec\u00e2t ar fi cazul. Pacientul oricum nu se va sim\u021bi mai bine dac\u0103 predic\u021biile sale negative se valideaz\u0103.<\/p>\n

                    – Realistic vorbind, nu ne putem a\u0219tepta ca ace\u0219ti pacien\u021bi s\u0103 devin\u0103 lipsi\u021bi de griji \u0219i optimi\u0219ti, \u00eens\u0103 se pot modera: se vor \u00eengrijora mai rar, \u00ee\u0219i vor permite s\u0103 aib\u0103 mai des a\u0219tept\u0103ri pozitive, vor fi mai tempera\u021bi \u00een privin\u021ba comportamentelor ruminative, \u00een predic\u021biile negative \u0219i-n comportamentele de asigurare menite s\u0103 pre\u00eent\u00e2mpine gre\u0219elile.<\/p>\n

                    Strategii:<\/em><\/p>\n

                    CBT este prim rang:<\/p>\n

                    Cognitiv: Ideea central\u0103 este evenimentele negative din trecut nu prezic apari\u021bia de evenimente negative \u00een viitor.<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>identificarea cogni\u021biilor distorsionate, examinarea dovezilor, restructurarea cognitiv\u0103, FlashCard-uri., dialoguri \u00eentre moduri (A.S. Vs. Schem\u0103), monitorizarea schimb\u0103rilor de dispozi\u021bie.<\/p>\n

                    – analiza frecven\u021belor de apari\u021bie a evenimentelor anticipate<\/p>\n

                    – atacarea func\u021biei de protec\u021bie a schemei: \u201do perspectiv\u0103 anticipativ\u0103 negativ\u0103 pre\u00eent\u00e2mpin\u0103 dezam\u0103girea\u201d. <\/em>\u00cen realitate, atunci c\u00e2nd pacientul are dreptate (evenimentul negativ anticipat se produce), faptul c\u0103 \u0219i-a f\u0103cut griji \u00een leg\u0103tur\u0103 cu viitorul nu-l face s\u0103 se simt\u0103 mai bine. \u00cen plus, oricare ar fi beneficiul anticip\u0103rii negative, este imposibil ca acesta s\u0103 poat\u0103 compensa pentru un stil de via\u021b\u0103 dominat de \u00eengrijorare cronic\u0103 \u015fi tensiune.<\/p>\n

                    – analiza avantajelor \u015fi dezavantajelor tendin\u021bei la a se a\u0219tepta la ce-i mai r\u0103u \u0219i monitorizarea corela\u021biei dintre atitudine \u015fi dispozi\u021bie afectiv\u0103 (o atitudine pozitiv\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te viitorul genereaz\u0103 o dispozi\u021bie afectiv\u0103 pozitiv\u0103).<\/p>\n

                    – unii pacien\u021bi pot experimenta \u201dmagia \u00eengrijor\u0103rii\u201d \u2013 convingerea c\u0103 prin simplul fapt de a se \u00eengrijora, pot pre\u00eent\u00e2mpina sau preveni evenimente aversive: \u201dC\u00e2t timp \u00eemi fac griji \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un eveniment, sunt convins c\u0103 nu se va \u00eent\u00e2mpla\u201d.<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– \u201dprogramarea \u00eengrijor\u0103rii\u201d. Pentru pacien\u021bii cu Neg\/Pes, via\u021ba nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103utarea lucrurilor bune, ci prevenirea lucrurilor rele, motiv pentru care cea mai mare parte a timpului tr\u0103iesc ca \u015fi cum ar supravie\u021bui. De aceea, \u00eengrijorarea \u00eentr-un anumit interval orar prestabilit, poate reduce considerabil din stress. Aceast\u0103 tehnic\u0103 poate fi extrapolat\u0103 \u015fi la nivelul activit\u0103\u021bilor pl\u0103cute.<\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Experien\u021bial, se lucreaz\u0103 pe modurile: P\u0103rinte Negativist\/Pesimist, Copil \u00cengrijorat, A.S. Copilul \u00cengrijorat este \u00eencurajat \u0219i sus\u021binut \u00een exprimarea furiei fa\u021b\u0103 de instan\u0163a p\u0103rintelui negativist.<\/p>\n

                    *Pacien\u021bii cu aceast\u0103 schem\u0103 prezint\u0103 frecvent dificult\u0103\u021bi \u00een a-\u0219i aminti vreun moment \u00een care nu au fost pesimi\u0219ti \u0219i nu-\u0219i pot imagina cum ar fi s\u0103 fie optimi\u0219ti. Lucrul pe moduri \u00eei poate ajuta s\u0103-\u0219i elibereze Copilul Fericit, demult \u00eengropat sub mun\u021bi de \u00eengrijorare.<\/p>\n

                    Inhibi\u021bie Emo\u021bional\u0103<\/strong><\/p>\n

                    Prezentare:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Pacien\u021bii cu aceast\u0103 schem\u0103 prezint\u0103 constric\u021bie emo\u021bional\u0103, sunt excesib de inhiba\u021bi \u00een exprimarea \u015fi discutarea emo\u021biilor \u0219i sentimentelor, sunt aplatiza\u021bi afectiv \u0219i autocenzura\u021bi. \u00ce\u0219i \u00eenfr\u00e2neaz\u0103 expresia c\u0103ldurii suflete\u0219ti \u0219i a grijii pentru al\u021bii \u0219i deseori \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i blocheze impulsurile agresive.<\/p>\n

                    \u00cen rela\u021bii, foarte mul\u021bi valorizeaz\u0103 autocontrolul mai presus de intimitate, tem\u00e2ndu-se c\u0103 dac\u0103 ar l\u0103sa s\u0103 transpar\u0103 emo\u021bii c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin, ar fi invada\u021bi de ru\u0219ine, abandona\u021bi sau pedepsi\u021bi.<\/p>\n

                    Deseori, supracontrolul \/ cenzura sunt extinse la nivelul persoanelor semnificative, pacientul \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eempiedice exprimarea emo\u021biilor acestora, at\u00e2t cele negative, c\u00e2t \u015fi cele pozitive, mai ales atunci c\u00e2nd acestea ar fi intense.<\/p>\n

                    Pacientul \u00ee\u0219i inhib\u0103 emo\u021biile specifice Copilului Spontan. De\u0219i copiii sunt nevoi\u021bi s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103-\u0219i st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u0219i exprime controlat emo\u021biile \u015fi impulsurile (pentru a nu viola drepturile celorlal\u021bi), este s\u0103n\u0103tos ca acestea s\u0103 fie exprimate \u00een moduri \u0219i contexte propice. Copilul Spontan al pacientului, ins\u0103, este at\u00e2t de inhibat \u015fi cenzurat \u00eenc\u00e2t acesta a uitat cum s\u0103 fie spontan sau s\u0103 se joace. Inhibi\u021bia poate fi prezent\u0103 \u00een diverse arii afective:\u00a0 a furiei, a bucuriei, dragostei, afec\u021biunii, excit\u0103rii sexuale.<\/p>\n

                    Pacien\u021bii prezint\u0103 o tendin\u021b\u0103 excesiv\u0103 la rutin\u0103, tabieturi, ritualuri \u0219i o dificultate extrem\u0103 \u00een exprimarea vulnerabilit\u0103\u021bii. Deseori, se refugiaz\u0103 \u00een ra\u021bional (ignor\u00e2nd nevoile emo\u021bionale), ap\u0103r\u00e2nd ca persoane rigide, inflexibile. Pacientul pare, de regul\u0103, supracontrolat, lipsit de orice urm\u0103 de bucurie, sinistru, iar ca urmare a acumul\u0103rii furiei, ostil sau indignat, ranchiunos.<\/p>\n

                    Schema genereaz\u0103 chimie intens\u0103 cu indivizi dezinhiba\u021bi emo\u021bional \u0219i impulsivi (partea s\u0103n\u0103toas\u0103 a pacientului dorindu-\u0219i eliberarea Copilului Spontan). Cuplurile formate pe baza acestei chimii se polarizeaz\u0103 \u00een timp, partenerii \u00eencep\u00e2nd treptat s\u0103 fie deranja\u021bi reciproc tocmai de acele tr\u0103s\u0103turi care i-au adus \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

                    Origini:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Cea mai frecvent\u0103 este familia care a blamat \u00een copil\u0103ria pacientului comportamentele prin care acesta-\u0219i exprima spontan emo\u021biile, acesta experiment\u00e2nd puternice emo\u021bii de ru\u0219ine. Convingerea-mesaj este: \u201dE r\u0103u s\u0103 afi\u0219ezi sentimente \u0219i emo\u021bii, s\u0103 vorbe\u0219ti despre ele \u015fi s\u0103 le traduci impulsiv \u00een act; e bine s\u0103 le \u021bii \u00een tine.\u201d <\/em>Treptat, vor dezvolta\u00a0 convingerea c\u0103 dac\u0103-\u0219i vor exprima emo\u021biile, se va \u00eent\u00e2mpla ceva r\u0103u, cel mai adesea, a\u0219tept\u00e2ndu-se s\u0103 fie umili\u021bi, f\u0103cu\u021bi de ru\u0219ine.<\/p>\n

                    Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– Cu Std\/Hip: foarte frecvent \u00een diagnosticul OCD<\/p>\n

                    Obiective:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>S\u0103-\u0219i exprime emo\u021biile \u015fi spontaneitatea (exprimarea asertiv\u0103 a furiei, exprimarea afec\u021biunii, angajarea \u00een activit\u0103\u021bi ludice)<\/p>\n

                    – S\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 valorizeze sfera afectiv\u0103 \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care valorizeaz\u0103 ra\u021bionalul<\/p>\n

                    – S\u0103 nu mai controleze oamenii din jurul lor; s\u0103 nu-i mai umileasc\u0103 pe cei care-\u0219i exprim\u0103 emo\u021biile<\/p>\n

                    – S\u0103 nu se mai simt\u0103 ru\u0219ina\u021bi de emo\u021biile lor<\/p>\n

                    Strategii:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Cele mai importante sunt cele comportamentale \u0219i experien\u021biale, cele cognitive nefiind recomandate deoarece \u00eent\u0103resc refugiul pacientului \u00een ra\u021bional<\/p>\n

                    – Experien\u021bial, pacientul va accesa emo\u021bii, A.S. ajut\u00e2nd Copilul Inhibat s\u0103-\u0219i exprime emo\u021biile suprimate<\/p>\n

                    *Pentru astfel de pacien\u021bi, un terapeut foarte ra\u021bional \u0219i non- sau slab expresiv, este contraindicat<\/p>\n

                    – Comportamental:<\/p>\n

                    – discu\u021bii despre emo\u021biile proprii cu al\u021bii<\/p>\n

                    – exprimarea emo\u021biilor (de ambele semne +\/-)<\/p>\n

                    – joac\u0103, comportamente spontane, activit\u0103\u021bi ludice<\/p>\n

                    – exprimarea agresivit\u0103\u021bii prin intermediul corpului (sac de box, sporturi competitive). Sarcinile comportamentale se vor elabora gradual, \u00een func\u021bie de nivelul de dificultate<\/p>\n

                    – monitorizarea consecin\u021belor observate Vs. cele anticipate ale exprim\u0103rii emo\u021biilor<\/p>\n

                    *Inhibarea emo\u021biilor este practic un reflex al pacientului care a procedat astfel pe parcursul \u00eentregii vie\u021bi, motiv pentru care exprimarea \u00eei pare extrem de for\u021bat\u0103 \u015fi sintetic\u0103. Pentru a dep\u0103\u0219i aceast\u0103 problem\u0103 se recomand\u0103 accent pe lucrul cu modurile.<\/p>\n

                    Standarde nerealiste \/ Hipercriticism<\/strong><\/p>\n

                    Prezentare:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Pacien\u021bii cu aceast\u0103 schem apar ca fiind perfec\u021bioni\u0219ti \u0219i determina\u021bi. Au\u00a0 convingerea c\u0103 trebuie s\u0103 ating\u0103 continuu standarde extrem de \u00eenalte. Aceste standarde fiind internalizate, se afl\u0103 \u00een imposibilitatea de a-\u0219i modula comportamentele \u00een func\u021bie de reac\u021biile celorlal\u021bi (ar continua patern-ul de perfec\u021bionism chiar \u0219i-n cazul \u00een care n-ar exista nici o persoan\u0103 care s\u0103 \u0219tie ce fac, ce realizeaz\u0103, ce rezultate au).<\/p>\n

                    \u00cen general, nu-\u0219i privesc standardele ca fiind perfec\u021bioniste, ci ca normale: ei doar se comport\u0103 conform a\u0219tept\u0103rilor. Pentru ca schema s\u0103 fie patologic\u0103, este nevoie de o detres\u0103 semnificativ\u0103 manifestat\u0103 astfel:<\/p>\n

                    – lipsa sentimentului pl\u0103cerii \u00een via\u021b\u0103<\/p>\n

                    – probleme de s\u0103n\u0103tate<\/p>\n

                    – stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103<\/p>\n

                    – rela\u021bii intime sau profesionale nesatisf\u0103c\u0103toare<\/p>\n

                    – alte disfunc\u021bii<\/p>\n

                    Emo\u021bia experimentat\u0103 \u00een mod tipic de ace\u0219ti pacien\u021bi este PRESIUNE. Deoarece a atinge standarde perfec\u021bioniste este o utopie, tr\u0103iesc perpetuu sub compulsia de a da tot ce pot, de a depune eforturi din ce \u00een ce mai mari, indiferent de activitate sau ac\u021biune. Pacientul, pe fond, este anxios, tem\u00e2ndu-se constant de e\u0219ec (e\u0219ec este 95 din 100, de exemplu). Presiunea temporal\u0103 este tipic\u0103: \u201dSunt at\u00e2tea de f\u0103cut \u0219i a\u0219a de pu\u021bin timp…\u201d<\/em><\/p>\n

                    Hipercriticismul este o atitudine at\u00e2t fa\u021b\u0103 de sine c\u00e2t \u015fi fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi. Schema este dificil\u0103 at\u00e2t pentru ei, c\u00e2t \u015fi pentru cei din jur. (Un pacient despre so\u021bie: \u201d…pentru ea, niciodat\u0103 nimic nu e bine!\u201d<\/em>)<\/p>\n

                    Iritabilitatea este \u00eenc\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 frecvent\u0103, deoarece nimic nu este vreodat\u0103 f\u0103cut sufucient de bine sau de repede.<\/p>\n

                    O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 este competitivitatea. Majoritatea personalit\u0103\u021bilor de tip A au aceast\u0103 schem\u0103 (cu sentiment cronic de presiune temporal\u0103, ostilitate\/iritabilitate \u0219i competitivitate). Deseori sunt workoholici \u00een diverse domenii: \u0219coal\u0103, profesie, look\/imagine\/aparen\u021be, activit\u0103\u021bi casnice, s\u0103n\u0103tate\/igien\u0103 corporal\u0103, etic\u0103, art\u0103, aderen\u021b\u0103 la reguli\/norme.<\/p>\n

                    Origini (2):<\/em><\/p>\n

                    1) Copilul internalizeaz\u0103 modul P\u0103rinte Exigent (cea mai comun\u0103)<\/p>\n

                    2) Pacientul supracompenseaz\u0103 schema Def\/Ru: se simte defect \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 fie perfect. \u00cen acest caz, terapia se va focaliza pe Def\/Ru<\/p>\n

                    Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Cu Ap\/Rec: Pacien\u021bii cu acest link caut\u0103 at\u00e2t s\u0103 ating\u0103 standarde perfec\u021bioniste, c\u00e2t \u0219i s\u0103 c\u00e2\u0219tige aprobarea \u0219i recunoa\u0219terea celorlal\u021bi.<\/p>\n

                    \u00cen tulburarea de personalitate narcisic\u0103, schemele evidente (deseori, \u00eempreun\u0103) sunt: Std\/Hip, Ap\/Rec, Rev\/Gra. Acestea sunt forme de supracompensare pentru Dep\/Em \u0219i Def\/Ru<\/p>\n

                    Comportamente specifice:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>Excesiv\u0103 aten\u021bie la detalii, subestimeaz\u0103 propriile rezultate comparativ cu norma\/media<\/p>\n

                    – Au tendin\u021ba de a-\u0219i autoimpune reguli rigide (culturale, religioase, de comportament etc.)\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– G\u00e2ndire dihotomic\u0103 (totul sau nimic, alb sau negru), un standard atins par\u021bial sau incomplet fiind un e\u0219ec total.<\/p>\n

                    – Incapacitate de a deriva pl\u0103cere din succes. Imediat dup\u0103 ce ating un obiectiv, \u00ee\u0219i comut\u0103 focus-ul pe alte standarde perfec\u021bioniste asociate urm\u0103toarei sarcini sau activit\u0103\u021bi.<\/p>\n

                    Obiective:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>– S\u0103 fie capabil s\u0103-\u0219i fixeze obiective, standarde \u0219i a\u0219tept\u0103ri realiste<\/p>\n

                    – S\u0103 existe un echilibru \u00eentre reu\u0219ite \u015fi sentimentul pl\u0103cerii, \u00eentre responsabilit\u0103\u021bi \u0219i activit\u0103\u021bi ludice<\/p>\n

                    – Diminuarea frecven\u021bei \u00eengrijor\u0103rilor de tipul \u201d\u00eemi pierd timpul\u201d \u0219i vinov\u0103\u021biei asociate<\/p>\n

                    – Reconectarea emo\u021bional\u0103 cu persoanele semnificative<\/p>\n

                    – Acceptarea principiului nonexcluziunii \u00eentre imperfec\u021biune \u0219i valoare<\/p>\n

                    – Diminuarea criticismului; s\u0103 fie mai pu\u021bin exigen\u021bi, mai acceptan\u021bi, ing\u0103duitori, indulgen\u021bi<\/p>\n

                    – Flexibilizarea atitudinii fa\u021b\u0103 de reguli \u0219i norme<\/p>\n

                    – Con\u0219tientizarea dispropor\u021bionalit\u0103\u021bii dintre costurile \u0219i beneficiile standardelor perfec\u021bioniste (\u00eembun\u0103t\u0103\u021birea unei situa\u021bii duce la \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea multor altora)<\/p>\n

                    Strategii:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>CBT este de prim rang<\/p>\n

                    – Asimilarea principiului de spectru slab-perfect (continuum cu grada\u021bii)<\/p>\n

                    – Analiza costurilor \u015fi beneficiilor perfec\u021bionismului Vs. realism<\/p>\n

                    – Programarea activit\u0103\u021bilor de munc\u0103 \u0219i de joac\u0103 (prin care se urm\u0103re\u0219te reconectarea emo\u021bional\u0103)<\/p>\n

                    – Stabilirea de standarde din ce \u00een ce mai joase. \u00cen sarcini comportamentale, pacientul este indrumat s\u0103 strecoare inten\u021bionat gre\u0219eli, imperfec\u021biuni<\/p>\n

                    – Pacientul va fi \u00eencurajat s\u0103 laude comportamentele imperfecte (\u0219i totu\u0219i, valoroase) ale persoanelor semnificative<\/p>\n

                    – Monitorizarea dispozi\u021biei afective din timpul sarcinilor comportamentale<\/p>\n

                    *Beneficiul secundar al schemei poate pune piedici schimb\u0103rii terapeutice: sunt at\u00e2tea avantaje c\u00e2nd lucrurile sunt f\u0103cute bine<\/em><\/p>\n

                    Perspectiva reducerii standardelor determin\u0103 o anticipare anxiogen\u0103 a jenei \/ ru\u0219inii, vinov\u0103\u021biei \u0219i autocriticismului, consecutive imperfec\u021biunii, fapt ce se poate traduce \u00een rezisten\u021b\u0103.<\/p>\n

                    Pedeaps\u0103<\/strong><\/p>\n

                    Prezentare:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Pacien\u021bii cu aceast\u0103 schem\u0103 sunt convin\u0219i c\u0103 oamenii trebuie aspru pedepsi\u021bi pentru gre\u0219elile lor, \u0219i \u00een nici un caz ierta\u021bi. Pacientul apare ca moralist, intolerant, are mari dificult\u0103\u021bi \u00een a ierta gre\u0219eli (at\u00e2t \u00een cazul lui, c\u00e2t \u015fi al celorlal\u021bi).<\/p>\n

                    Pacientul nu poate admite ideea de scuz\u0103. Nu exist\u0103 circumstan\u021be antenuante, nu accept\u0103 imperfec\u021biunea uman\u0103, este nemilos \u0219i nu este capabil de empatie fa\u021b\u0103 de cei care au f\u0103cut ceva \u201dgre\u0219it\u201d sau \u201dr\u0103u\u201d.<\/p>\n

                    Cel mai bun mod de detectare a schemei este dup\u0103 tonul vocii (punitiv, \u00eenvinov\u0103\u021bitor, savonarolicesc) atunci c\u00e2nd pacientul vorbe\u0219te despre cineva care a gre\u0219it.<\/p>\n

                    Din cauza schemei, pacientul nu discrimineaz\u0103 \u00eentre comportamente \u015fi pedepse pe baza gradelor de severitate ale gre\u0219elilor sau \u201dr\u0103ului\u201d produs, motiv pentru care pedepsele tind s\u0103 fie extreme \u015fi similare (\u201ds\u0103 i se taie capul\u201d<\/em>), chiar \u0219i-n cazul unor gre\u0219eli minore.<\/p>\n

                    Link-uri cu:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>P este frecvent \u00een link cu alte scheme, \u00een special cu:<\/p>\n

                    – Std\/Hip: se autoflageleaz\u0103 c\u00e2nd nu se ridic\u0103 la standardele perfec\u021bioniste \u2013 \u00een loc s\u0103 se simt\u0103 pur \u0219i simplu imperfec\u021bi<\/p>\n

                    – Def\/Ru: se autoflageleaz\u0103 pentru c\u0103 se simt defec\u021bi \u2013 \u00een loc s\u0103 se simt\u0103 deprima\u021bi sau inadecva\u021bi<\/p>\n

                    Obiective:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 – <\/em>S\u0103 fie mai pu\u021bin punitivi, mai iert\u0103tori, at\u00e2t cu sine, c\u00e2t \u0219i cu ceilal\u021bi. Pedeapsa nu este un mod eficient de schimbare comportamental\u0103, mai ales comparativ cu recompensarea comportamentului dezirabil. Un stil parental autoritar bazat pe pedepsirea comportamentelor \u201drele\u201d produce copii care sunt obedien\u021bi doar \u00een prezen\u021ba p\u0103rintelui \u015fi care au o stim\u0103 de sine negativ\u0103, spre de osebire de stilul parental democratic, \u00een care p\u0103rintele explic\u0103 de ce \u201de r\u0103u\u201d un comportament.<\/p>\n

                    – S\u0103 fie empatici<\/p>\n

                    – S\u0103 ia \u00een calcul contextul, circumstan\u021bele atenuante \u0219i inten\u021bia<\/p>\n

                    – S\u0103 reac\u021bioneze echilibrat (asertiv) \u00een momentul c\u00e2nd cineva gre\u0219e\u0219te sau nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 i se ridice\u00a0 a\u0219tept\u0103rilor<\/p>\n

                    – S\u0103 ajute copilul s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum ar putea s\u0103 se comporte mai bine pe viitor, nu s\u0103-l pedepseasc\u0103.<\/p>\n

                    Strategii:<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Cognitive (scopul este construirea motiva\u021biei pentru schimbare):<\/p>\n

                    – Explorarea avantajelor \u0219i dezavantajelor pedepsei Vs. iertare<\/p>\n

                    – dialoguri \u00eentre partea punitiv\u0103 \u0219i partea iert\u0103toare (P\u0103rintele Punitiv Vs. A.S.)<\/p>\n

                    Experien\u021biale:<\/p>\n

                    – Deoarece schema este aproape \u00eentotdeauna consecin\u021ba internaliz\u0103rii modului P\u0103rinte Punitiv, travaliul experien\u021bial se va focaliza pe externalizarea \u015fi lupta \u00eempotriva modului<\/p>\n

                    – P\u0103rintele Punitiv se adreseaz\u0103 pacientului pe tonul specific iar pacientul \u00eei va r\u0103spunde: \u201dN-am s\u0103 te mai cred de acum \u00eenainte! N-ai dreptate \u0219i nu-mi e\u0219ti de nici un ajutor!\u201d<\/em><\/p>\n

                    \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>Comportamentale:<\/p>\n

                    – exersarea comportamentelor de iertare \u015fi a celor explicative, monitorizarea consecin\u021belor, compararea observa\u021biei cu predic\u021biile schemei<\/p>\n

                    *\u00cen special, \u00een link cu Def\/Ru, schema P este dificil de tratat deoarece sentimentul indign\u0103rii morale a pacientului poate fi extrem de rigid. Cheia, \u00een acest caz, este men\u021binerea motiva\u021biei pentru schimbare: focusul pacientului trebuie men\u021binut continuu pe costurile \u0219i beneficiile schemei.<\/p>\n

                     <\/p>\n

                     <\/p>\n

                     <\/p>\n

                     <\/p>\n

                    SCHEME \u015eI STILURI DE COPING<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n\n
                    Schem\u0103<\/strong><\/td>\nPredare<\/strong><\/td>\nEvitare<\/strong><\/td>\nSupracompensare<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n
                    Ab\/Ins<\/strong><\/td>\nAlege parteneri care nu sunt disponibili sau sunt impredictibili<\/td>\nEvit\u0103 rela\u0163iile intime complet, de teama abandonului<\/td>\n\u00cendep\u0103rteaz\u0103 partenerul prin comportamente de “ag\u0103\u0163are”, posesive sau de control<\/td>\n<\/tr>\n
                    Ne\/Ab<\/strong><\/td>\nAlege parteneri nedemni de \u00eencredere; este hipervigilent \u015fi suspicios cu al\u0163ii<\/td>\nEvit\u0103 o apropiere mai serioas\u0103 de ceilal\u0163i; nu face autodezv\u0103luiri<\/td>\nSe poart\u0103 ur\u00e2t cu al\u0163ii sau \u00eei exploateaz\u0103; se \u00eencrede exagerat \u00een ceilal\u0163i<\/td>\n<\/tr>\n
                    Dep\/Em<\/strong><\/td>\nAlege parteneri reci, deta\u015fa\u0163i;\u00a0 descurajeaz\u0103 tentativele celorlal\u0163i de a-i oferi beneficii emo\u0163ionale<\/td>\nSe retrage, se izoleaz\u0103; evit\u0103 rela\u0163iile intime<\/td>\nCere celorlal\u0163i s\u0103-i satisfac\u0103 TOATE nevoile<\/td>\n<\/tr>\n
                    Def\/Ru<\/strong><\/td>\nAlege parteneri critici; se auto-critic\u0103, se pune singur la zid<\/td>\nEvit\u0103 s\u0103-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 partenerului g\u00e2nduri \u015fi sentimente “ru\u015finoase”, din cauza fricii de respingere<\/td>\nSe comport\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 critic\u0103, superioar\u0103 cu ceilal\u0163i; \u00eencearc\u0103 s\u0103 par\u0103 “perfect”<\/td>\n<\/tr>\n
                    Iz\/Ins<\/strong><\/td>\nAtunci c\u00e2nd intr\u0103 \u00eentr-un grup, prefer\u0103 “periferia” acestuia, nu se integreaz\u0103 pe deplin<\/td>\nEvit\u0103 socializarea; petrece cea mai mare parte a timpului \u00een singur\u0103tate<\/td>\nAfi\u015feaz\u0103 o “persona” fals\u0103 pentru a se integra \u00een grup dar tot se simte diferit\/str\u0103in<\/td>\n<\/tr>\n
                    Dep\/Inc<\/strong><\/td>\nCere excesiv ajutor; constant \u00ee\u015fi verific\u0103 deciziile cu ceilal\u0163i; alege parteneri hiperprotectivi, dispu\u015fi s\u0103 fac\u0103 orice pentru el<\/td>\nAm\u00e2n\u0103 decizile; evit\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze independent; evit\u0103 responsabilit\u0103\u0163i specifice adultului<\/td>\nAfi\u015feaz\u0103 o excesiv\u0103 \u00eencredere \u00een sine; evit\u0103 s\u0103 cear\u0103 ajutorul chiar \u015fi \u00een situa\u0163ii c\u00e2nd acest lucru ar fi perfect normal sau s\u0103n\u0103tos<\/td>\n<\/tr>\n
                    Vu\/Tr<\/strong><\/td>\nSe \u00eengrijoreaz\u0103 perpetuu \u00een leg\u0103tur\u0103 cu iminen\u0163a unor catastrofe; caut\u0103 \u00een mod repetat asigur\u0103ri din partea celorlal\u0163i<\/td>\nEvitare fobic\u0103 a unor situa\u0163ii despre care crede c\u0103 sunt periculoase<\/td>\nG\u00e2ndire magic\u0103 \u015fi ritualuri compulsive; comportamente nes\u0103buite \u015fi periculoase<\/td>\n<\/tr>\n
                    Fuz<\/strong><\/td>\nImit\u0103 comportamentele persoanelor semnificative, p\u0103streaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 foarte\u00a0 apropiat\u0103 cu persoana fuzional\u0103; nu-\u015fi dezvolt\u0103 o identitate separat\u0103 cu preferin\u0163e originale<\/td>\nEvit\u0103 rela\u0163iile cu persoane care prefer\u0103 individualitatea, autonomia \u015fi resping fuziunea<\/td>\nExagereaz\u0103 \u00een comportamente autonome<\/td>\n<\/tr>\n
                    E\u015f<\/strong><\/td>\n\u00ce\u015fi saboteaz\u0103 efortul \u00een munc\u0103, lucr\u00e2nd sub nivelul abilit\u0103\u0163ilor; \u00ee\u015fi compar\u0103 defavorabil \u015fi \u00een mod nerealist reu\u015fitele cu cele ale altora<\/td>\nAm\u00e2n\u0103\/tergiverseaz\u0103 sarcini de munc\u0103; evit\u0103 complet sarcini noi sau dificile; evit\u0103 s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 obiective \u00een carier\u0103, corespunz\u0103toare nivelului abilit\u0103\u0163ilor sale<\/td>\nDenigreaz\u0103 reu\u015fitele altora; \u00eencearc\u0103 atingerea unor standarde perfec\u0163ioniste pentru a compensa\u00a0 sentimentul e\u015fecului<\/td>\n<\/tr>\n
                    Rev\/Gra<\/strong><\/td>\nFormeaz\u0103 rela\u0163ii inegale sau f\u0103r\u0103 a-i p\u0103sa de cel\u0103lalt; comportamente egoiste; nu ia \u00een calcul nevoile \u015fi sentimentele celorlal\u0163i; atitudine superioar\u0103<\/td>\nEvit\u0103 situa\u0163iile \u00een care nu poate excela sau fi remarcat<\/td>\nOfer\u0103 cadouri extravagante sau face gesturi caritabile exagerate, cu scopul de se revan\u015fa pentru comportamentul s\u0103u “egoist”<\/td>\n<\/tr>\n
                    Aut\/Dis<\/strong><\/td>\nDenot\u0103 nep\u0103sare \u00een sarcini plictisitoare sau inconfortabile; pierde controlul asupra emo\u0163iilor; m\u00e2ncat compulsiv, alcoolism, jocuri de \u015fans\u0103, dopaj<\/td>\nEvit\u0103 s\u0103 se angajeze, abandoneaz\u0103 \u015fcoala; nu-\u015fi fixeaz\u0103 obiective \u00een carier\u0103 pe termen lung<\/td>\nDepune eforturi intense dar de scurt\u0103 durat\u0103 \u00een diverse proiecte sau \u00een \u00eencercarea de se controla<\/td>\n<\/tr>\n
                    Sub<\/strong><\/td>\nAlege parteneri dominan\u0163i, cu nevoi de control; compliaz\u0103 la dorin\u0163ele acestora<\/td>\nEvit\u0103 complet rela\u0163iile; evit\u0103 situa\u0163iile \u00een care dorin\u0163ele celorlal\u0163i difer\u0103 de ale sale<\/td>\nComportamente pasiv-agresive sau rebele<\/td>\n<\/tr>\n
                    Aut\/Sac<\/strong><\/td>\nAuto-negare; face prea multe pentru ceilal\u0163i \u015fi prea pu\u0163ine pentru sine<\/td>\nEvit\u0103 rela\u0163iile intime<\/td>\nSe sup\u0103r\u0103 pe ceilal\u0163i pentru lipsa de reciprocitate sau apreciere; decide s\u0103 nu mai fac\u0103 nimic pentru al\u0163ii<\/td>\n<\/tr>\n
                    Neg\/Pas<\/strong><\/td>\nMinimizeaza evenimente pozitive, exagereaz\u0103 evenimente negative; se a\u015fteapt\u0103 la \u015fi se preg\u0103te\u015fte pentru ce-i mai r\u0103u<\/td>\nNu sper\u0103 la prea multe; \u00ee\u015fi men\u0163ine a\u015ftept\u0103rile la un nivel sc\u0103zut<\/td>\nSe comport\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 pozitiv\u0103, optimist\u0103 nerealist\u0103 (rar)<\/td>\n<\/tr>\n
                    Inh\/Em<\/strong><\/td>\nRa\u0163iunea \u015fi ordinea domin\u0103 emo\u0163ionalul; comportamente extrem de controlate \u015fi terne;\u00a0 spontaneitate inhibat\u0103<\/td>\nEvit\u0103 activit\u0103\u0163i ce presupun exprimare de emo\u0163ii sau care presupun comportament dezinhibat (ex. dansul)<\/td>\nAc\u0163ioneaz\u0103 impulsiv \u015fi dezinhibat (uneori “sub influen\u0163\u0103”)<\/td>\n<\/tr>\n
                    Ap\/Rec<\/strong><\/td>\nAtrage aten\u0163ia celorlal\u0163i asupra propriilor reu\u015fite care au leg\u0103tur\u0103 cu status-ul<\/td>\nEvit\u0103 rela\u0163iile cu indivizi admira\u0163i, populari, din teama de a fi eclipsa\u0163i<\/td>\nComportamente flagrante menite s\u0103 atrag\u0103 dezaprobarea din partea indivizilor admira\u0163i<\/td>\n<\/tr>\n
                    P<\/strong><\/td>\nSe comport\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 punitiv\u0103 cu persoanele semnificative<\/td>\nEvit\u0103 situa\u0163ii ce implic\u0103 evalu\u0103ri, din teama de pedeaps\u0103<\/td>\nExagereaz\u0103 iert\u00e2ndu-i pe ceilal\u0163i; comportamente furioase \u015fi punitive \u00eendreptate c\u0103tre sine<\/td>\n<\/tr>\n
                    Std\/Hip<\/strong><\/td>\nTendin\u0163a la perfec\u0163iune; impune standarde \u00eenalte at\u00e2t sie\u015fi c\u00e2t \u015fi celorlal\u0163i<\/td>\nEvit\u0103 asumarea sarcinilor \u00een munc\u0103; tergiverseaz\u0103<\/td>\nRenun\u0163\u0103 complet la standarde \u00eenalte \u015fi se mul\u0163ume\u015fte cu performan\u0163e sub medie<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    MODURILE SCHEMELOR<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    C\u00e2nd folosim lucrul pe moduri?<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \u00cen cazul clien\u0163ilor cu un grad mai ridicat de func\u0163ionalitate, se poate lucra pe scheme, f\u0103r\u0103 a fi necesar travaliul pe moduri. Dac\u0103 avem de-a face cu tulbur\u0103ri mai grave, \u00eens\u0103, este recomandabil lucrul pe moduri. Pentru pacien\u021bii cu tulbur\u0103ri nici foarte grave nici foarte u\u0219oare, \u00een general se folose\u0219te o abordare ce \u00eembin\u0103 cele dou\u0103 strategii. Terapeutul poate trece de la o abordare centrat\u0103 pe scheme la o abordare centrat\u0103 pe moduri \u0219i atunci c\u00e2nd progresul terapeutic pare s\u0103 stagneze, atunci c\u00e2nd evitarea sau supracompensare pacientului pe anumite scheme pare s\u0103 reziste terapiei. Un exemplu \u00een acest sens \u00eel\u00a0 constituie pacien\u021bii cu tulburare obsesiv-compulsiv\u0103 sau narcisic\u0103.<\/p>\n

                    Practicianul mai poate trece la abordarea terapeutic\u0103 centrat\u0103 pe moduri \u0219i atunci c\u00e2nd pacientul prezint\u0103 o tendin\u0163\u0103 rigid\u0103 la autopedepsire sau autocritic\u0103, acestea fiind, de regul\u0103, semne ale unei internaliz\u0103ri disfunc\u021bionale a unui p\u0103rinte punitiv \u0219i critic.<\/p>\n

                    Terapeutul mai trece la lucrul pe moduri \u015fi atunci c\u00e2nd este vorba despre un pacient care pare sa aibe conflicte interioare nerezolvate: de exemplu, dou\u0103 p\u0103r\u021bi din sine se afl\u0103 \u00een opozi\u021bie, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o decizie de via\u021b\u0103, cum ar fi dac\u0103 s\u0103 s\u0103 rup\u0103 sau nu definitiv o rela\u021bie. Fiecare parte din sine poate fi abordat\u0103 ca un mod, cele dou\u0103 moduri put\u00e2nd purta dialoguri \u00een cadrul c\u0103rora pot negocia una cu cealalt\u0103.<\/p>\n

                    Un ultim caz \u00een care se mai lucreaz\u0103 pe moduri este atunci c\u00e2nd se lucreaz\u0103 cu pacien\u021bi ce prezint\u0103 fluctua\u021bii frecvente ale afectului, cum ar fi cei cu BPD care trec \u00een mod repetat de la furie la triste\u021be, la auto-pedepsire, vinov\u0103\u021bie sau amor\u021bire emo\u021bional\u0103.<\/p>\n

                    Modurile schemelor<\/strong><\/p>\n

                    Exist\u0103 patru categorii de moduri: modurile Copilului, modurile dezadaptative de Coping, modurile P\u0103rintelui Disfunc\u021bional \u0219i modul Adultului S\u0103n\u0103tos. Fiecare categorie este asociat\u0103 anumitor scheme (excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd Adultul S\u0103n\u0103tos \u015fi Copilului Fericit), sau iau forma unor stiluri de coping.<\/p>\n

                    \u00cen cazul pacien\u021bilor cu borderline sau narcisici, modurile sunt relativ deconectate, persoana \u00een cauz\u0103 fiind capabil\u0103 s\u0103 experimenteze numai un singur mod la un moment dat. Pacien\u021bii cu bordeline cicleaza rapid intre moduri. Pacien\u021bii cu tulburare de personalitate narcisic\u0103, pe de alt\u0103 parte, cicleaz\u0103 mai rar, put\u00e2nd r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-un mod pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103 de timp.<\/p>\n

                    Al\u021bi pacien\u021bi, cum ar fi cei cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsiv\u0103, sunt bloca\u021bi \u00eentr-un anumit mod \u015fi aproape niciodat\u0103 nu cicleaza. Indiferent unde se afl\u0103, cu cine sunt, ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103, sunt la fel: autocontrola\u021bi, rigizi \u0219i perfec\u021bioni\u0219ti. Frecven\u021ba cicl\u0103rii este important\u0103 atunci c\u00e2nd ne referim la un pacient, \u00eens\u0103 nu este ceea ce define\u0219te un model.<\/p>\n

                    Modurile Copilului<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Copilul Vulnerabil, Copilul Furios, Copilul Impulsiv\/Indisciplinat \u015fi Copilul Fericit. Aceste moduri sunt inerente \u0219i reprezint\u0103 arealul emo\u021bional \u00eenn\u0103scut al fiin\u021bei umane. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mica Copil\u0103rie poate suprima sau, din contr\u0103, poten\u0163a un anumit mod, \u00eens\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 se na\u015fte cu capacitatea de a le exprima toate cele patru.<\/p>\n

                    Copilul Vulnerabil<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Pacientul\u00a0 aflat \u00een modul Copil Vulnerabil, poate ap\u0103rea ca speriat, trist, cople\u0219it, neajutorat. Este aidoma unui infant ce are nevoie de adul\u021bi s\u0103-i poarte de grij\u0103 pentru a-i asigura asupra supravie\u021buirea, care \u00eens\u0103 nu prime\u0219te acest lucru. Copilul are nevoie disperat\u0103 de un p\u0103rinte \u015fi este \u00een stare s\u0103 tolereze aproape orice pentru a beneficia de unul. Caracteristicile traumei pentru Copilul Vulnerabil depind de schem\u0103: p\u0103rin\u021bii las\u0103 Copilul singur pentru perioade lungi de timp (Copilul Abandonat), lovesc Copilul excesiv (Copilul Abuzat), se ab\u0163in de la exprimarea dragostei (Copilul Deprivat), sau critic\u0103 dur Copilul (Copilul Defect). Alte scheme care pot fi asociate cu acest mod includ Izolare Social\u0103<\/em>, Dependen\u021b\u0103\/Incompeten\u021b\u0103<\/em>, Vulnerabilitate la Traume\/Boal\u0103<\/em>, Fuziune\/Sine nedezvoltat<\/em> \u015fi E\u015fec<\/em>. Majoritatea schemelor sunt parte component\u0103 a Copilului Vulnerabil. Din acest motiv, Copilul Vulnerabil este considerat ca fiind modul central al travaliului terapeutic.<\/p>\n

                    Copilul Furios<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    \u00cen general, to\u021bi copiii mici devin furio\u0219i la un moment dat, atunci c\u00e2nd nevoile lor emo\u021bionale nu sunt satisf\u0103cute. Cu toate c\u0103 p\u0103rintele poate pedepsi copilul, furia este o reac\u021bie normal\u0103 pentru un copil mic \u00een acest context. Pacien\u021bii afla\u021bi \u00een modul Copil Furios \u00ee\u0219i exteriorizeaz\u0103 furia \u00een mod direct ca r\u0103spuns la frustrarea nevoilor emo\u021bionale centrale sau la tratament nedrept \u00een leg\u0103tur\u0103 cu schemele asociate incluz\u00e2nd Abandon, Ne\u00eencredere\/Abuz, Deprivare Emo\u021bional\u0103 \u015fi Subjugare<\/em>, printre altele. C\u00e2nd o schem\u0103 este activat\u0103 iar pacientul se simte abandonat, abuzat, deprivat, subjugat,de regul\u0103 acesta devine furios \u0219i poate \u0163ipa, \u00eenjura, dezvolta fantezii \u015fi impulsuri violente.<\/p>\n

                    Copilul Impulsiv\/Indisciplinat<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Copiii impulsivi, indisciplina\u021bi ac\u021bioneaz\u0103 impulsiv pentru a-\u015fi satisface nevoile sau pentru a ob\u021bine pl\u0103cere, f\u0103r\u0103 a lua \u00een considerare limitele sau grija fa\u021b\u0103 de al\u021bii. Acest mod reprezint\u0103 starea natural\u0103 de \u201eagregare\u201d a copilului: dezinhibat \u015fi necivilizat, iresponsabil \u0219i liber. Copilul impulsiv indisciplinat are o toleran\u021b\u0103 la frustrare foarte sc\u0103zut\u0103 \u015fi nu poate am\u00e2na gratificarea imediat\u0103 \u00een scopul atingerii obiectivelor pe termen lung. O persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een acest mod apare ca r\u0103sf\u0103\u021bat\u0103, furioas\u0103, neatenta, lene\u0219\u0103, ner\u0103bd\u0103toare, distrat\u0103,\u00a0 sau incontrolabil\u0103. Schemele asociate pot fi: Revendicare\/Grandoare<\/em>, Autocontrol\/Disciplin\u0103 insuficiente.<\/em><\/p>\n

                    \u00a0<\/em><\/p>\n

                    Copilul fericit<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Copilul fericit se simte iubit \u0219i mul\u021bumit. Acest mod nu este asociat cu nici o schem\u0103 dezadaptativ\u0103 timpurie deoarece toate nevoile emo\u021bionale centrale ale copilului sunt satisf\u0103cute \u00een mod adecvat. Acest mod reprezint\u0103 absen\u021ba s\u0103n\u0103toas\u0103 a activ\u0103rii schemei.<\/p>\n

                    Modurile de Coping dezadaptative<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Aceste moduri reprezint\u0103 \u00eencerc\u0103rile copilului de a se adapta la un stil de via\u021b\u0103 toxic care \u00eempiedic\u0103 satisfacerea nevoilor emo\u021bionale centrale. Aceste moduri de coping au fost adaptative atunci c\u00e2nd pacientul era copil, \u00eens\u0103 sunt dezadaptative \u00een via\u021ba adult\u0103. Exist\u0103 trei tipuri: Compliantul, Protectorul Deta\u0219at, \u0219i Supracompensatul, corespunz\u0103toare celor trei stiluri de coping: Predare, Evitare \u015fi Supracompensare.<\/p>\n

                    Rolul Compliantului\u00a0 este de a evita abuzurile \u015fi relele tratamente. Rolul celorlalte dou\u0103 moduri (Protectorul Deta\u0219at \u0219i Supracompensatul), este de-a evita emo\u021biile negative generate de erup\u021bia schemei.<\/p>\n

                    Compliantul<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Apare, vis-a-vis de schem\u0103, ca un stil de coping. Pacien\u021bii afla\u021bi \u00een acest mod apar ca fiind pasivi \u0219i dependen\u021bi. Sunt dispu\u015fi s\u0103 fac\u0103 orice ar cere ceilal\u021bi sau terapeutul. Tr\u0103iesc sentimente de neputin\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba unei figuri mai puternice, sim\u021bind c\u0103 nu au de ales dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerce s\u0103-i fac\u0103\u00a0 pe plac, pentru a evita un eventual conflict. Sunt obedien\u021bi, predispu\u0219i s\u0103-i lase pe al\u021bii s\u0103-i abuzeze, s\u0103-i neglijeze, s\u0103-i controleze, s\u0103-i devalorizeze, cu scopul de a conserva rela\u021bia sau de a evita poten\u0163iale retalieri.<\/p>\n

                    Protectorul Deta\u0219at<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Stilul central de coping al acestui mod este evitarea. Pacien\u021bii afla\u021bi \u00een acest mod se deta\u0219eaz\u0103 de ceilal\u021bi oameni \u015fi \u00ee\u0219i cenzureaz\u0103 emo\u021biile cu scopul de a se proteja fa\u021b\u0103 de suferin\u021ba asociat\u0103 sentimentului de vulnerabilitate. Modul apare aidoma unui zid sau a unei armuri, ad\u0103postind celelalte moduri mai fragile. \u00cen acest mod, pacien\u021bii pot experimenta aplatizare emo\u0163ional\u0103 sau vid interior. Pot adopta atitudini cinice sau distante pentru a evita investi\u021bii emo\u021bionale \u00een al\u021bi oameni sau activit\u0103\u021bi. Exemple de comportament specific includ: retragerea social\u0103, autosuficien\u0163a excesiv\u0103, distan\u021barea de sine prin adic\u0163ii, visarea cu ochii deschi\u0219i, distragerea compulsiv\u0103 \u015fi c\u0103utarea stimul\u0103rii.<\/p>\n

                    Modul Protectorului Deta\u0219at este problematic pentru mul\u021bi pacien\u0163i caracteriologici, \u00een special cei cu tulburare de personalitate borderline, \u0219i este de regul\u0103 cel mai greu de modificat mod. \u00cen copil\u0103rie, ace\u0219ti pacien\u021bi \u0219i-au dezvoltat acest mod ca o strategie adaptativ\u0103: un mediu infantil traumatic, toxic, generator de suferin\u021b\u0103, legitimeaz\u0103 distan\u021barea \u015fi aplatizarea emo\u021bional\u0103. Pe parcursul maturiz\u0103rii, \u00eens\u0103, schimb\u00e2nd treptat mediul ini\u021bial cu medii mai pu\u021bin ostile \u0219i deprivante, ar fi fost s\u0103n\u0103tos s\u0103 renun\u021be la Protectorul Deta\u0219at \u015fi s\u0103 devin\u0103 mai deschi\u0219i fa\u021b\u0103 de lume \u0219i fa\u021b\u0103 de propriile lor emo\u021bii. \u00cens\u0103 pacien\u021bii au devenit at\u00e2t de obi\u0219nui\u021bi cu acest mod \u00eenc\u00e2t Protectorul Deta\u015fat a devenit automat, ei ajung\u00e2nd incapabili s\u0103 \u00eel p\u0103r\u0103seasc\u0103. Refugiul le-a devenit \u00eenchisoare.<\/p>\n

                    Supracompensatul<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Stilul de coping specific acestui mod este supracompensarea. Pacien\u021bii afla\u021bi \u00een acest mod ac\u021bioneaz\u0103 ca \u015fi cum opusul schemei ar fi adev\u0103rat. De exemplu, dac\u0103 se simt defec\u021bi, \u00eencearc\u0103 s\u0103 par\u0103 perfec\u021bi, superiori altora. Dac\u0103 se simt vinova\u021bi, \u00eei \u00eenvinov\u0103\u021besc pe ceilal\u021bi. Dac\u0103 se simt domina\u021bi, \u00eei abuzeaz\u0103 pe ceilal\u021bi. Dac\u0103 se simt folosi\u021bi, \u00eei exploateaz\u0103 pe ceilal\u021bi. Dac\u0103 se simt inferiori, caut\u0103 s\u0103-i impresioneze pe ceilal\u021bi cu statusul sau reu\u0219itele lor. Unii supracompensa\u021bi sunt pasiv-agresivi. Par s\u0103 fie supra-complian\u021bi, \u00een timp ce, \u00een secret, caut\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune, pun\u00e2nd \u00een act comportamente de tergiversare, tr\u0103dare, lamentare, nonperforman\u021b\u0103 etc. Al\u0163i supracompensa\u021bi sunt obsesivi, men\u021bin\u00e2nd o ordine strict\u0103, un autocontrol excesiv, niveluri \u00eenalte de predictibilitate\u00a0 prin pl\u0103nuirea mig\u0103loas\u0103 a ac\u021biunii , aderen\u021b\u0103 excesiv\u0103 la rutin\u0103, grij\u0103 exagerat\u0103.<\/p>\n

                    Modurile p\u0103rintelui disfunc\u021bional<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Aceste moduri sunt internaliz\u0103ri ale figurilor parentale din perioada timpurie a vie\u0163ii. C\u00e2nd pacien\u021bii se afl\u0103 \u00eentr-unul din modurile p\u0103rintelui disfunc\u021bional, ace\u0219tia devin proprii lor p\u0103rin\u021bi \u0219i se trateaz\u0103 la fel cum, \u00een copil\u0103rie, au fost trata\u021bi de c\u0103tre p\u0103rinte, frecvent \u00eemprumut\u00e2nd vocea acestuia \u00een cadrul monologului interior. \u00cen modurile p\u0103rintelui disfunc\u021bional, pacien\u021bii g\u00e2ndesc, simt \u015fi ac\u021bioneaz\u0103 la fel cum g\u00e2ndeau, sim\u021beau \u015fi ac\u021bionau p\u0103rin\u021bii fa\u021b\u0103 de ei, \u00een copil\u0103rie.<\/p>\n

                    Exist\u0103 dou\u0103 moduri ale p\u0103rintelui disfunc\u021bional: P\u0103rintele Punitiv (sau critic) \u015fi P\u0103rintele Exigent.<\/p>\n

                    P\u0103rintele Punitiv<\/strong> pedepse\u0219te cu furie, critic\u0103 sau restric\u021bioneaz\u0103 exprimarea nevoilor sau dreptul de a gre\u0219i ale copilului. Schema cel mai frecvent asociat\u0103 este cea de\u00a0 Defect\/Ru\u0219ine<\/em>.Pacien\u021bii cu un mod al p\u0103rintelui punitiv exacerbat devin propriilor p\u0103rin\u021bi abuzivi \u015fi tind s\u0103 se autopedepseasc\u0103, spun\u00e2nd despre sine, de exemplu, c\u0103 sunt r\u0103i, murdari, sc\u00e2rbo\u0219i etc.<\/p>\n

                    P\u0103rintele Exigent<\/strong> pune presiune asupra copilului cu scopul de a-l determina s\u0103 ating\u0103 standarde \u015fi a\u015ftept\u0103ri nerealiste. Pacientul aflat \u00een acest mod simte c\u0103 trebuie s\u0103 fie perfect, orice gre\u0219eal\u0103 reprezent\u00e2nd un e\u0219ec, orice ie\u0219ire spontan\u0103 trimi\u0163\u00e2ndu-l \u00een afara normalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

                    Schemele cel mai frecvent asociate acestui mod sunt: Standarde Nerealiste\/Hipercriticism<\/em> \u0219i Autosacrificiu<\/em>. Acest mod este foarte des \u00eent\u00e2lnit la pacien\u021bii cu tulbur\u0103ri de personalitate narcisic\u0103 \u015fi obsesiv-compulsiv\u0103. Ace\u0219tia intr\u0103 \u00een modul P\u0103rintelui Exigent \u0219i-\u0219i stabilesc standarde \u00eenalte, for\u021b\u00e2ndu-se apoi s\u0103 le ating\u0103. Cu toate astea, acest mod al P\u0103rintelui Exigent nu este neap\u0103rat punitiv. P\u0103rintele exigent, de\u015fi are a\u015ftept\u0103ri exagerate, nu pedepse\u0219te copilul pentru neatingerea standardelor. \u00cen cele mai multe cazuri, copilul con\u0219tientizeaz\u0103 dezam\u0103girea p\u0103rintelui \u0219i se simte ru\u0219inat. Mul\u021bi pacien\u021bi prezint\u0103 un mod combinat \u00eentre p\u0103rintele punitiv \u0219i p\u0103rintele exigent, mod caracterizat at\u00e2t de tendin\u0163a la\u00a0 standarde \u00eenalte c\u00e2t \u015fi de auto-pedepsire pentru nereu\u015fita de a le atinge.<\/p>\n

                    Modul Adultului S\u0103n\u0103tos<\/strong><\/p>\n

                    \u00a0<\/strong><\/p>\n

                    Acest mod reprezint\u0103 partea s\u0103n\u0103toas\u0103, adult\u0103, av\u00e2nd o func\u021bie executiv\u0103 \u00een rela\u0163ie cu\u00a0 celelalte moduri. Adultul S\u0103n\u0103tos ajut\u0103 copilul s\u0103-\u0219i satisfac\u0103 nevoile emo\u021bionale centrale. Obiectivul primordial al lucrului pe moduri este acela de a construi \u015fi \u00eent\u0103ri modul Adultului S\u0103n\u0103tos, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 poat\u0103 gestiona celelalte moduri.<\/p>\n

                    Majoritatea pacien\u021bilor adul\u021bi posed\u0103 o oarecare versiune a acestui mod \u00eens\u0103 eficien\u021ba sa este extrem de sc\u0103zut\u0103. Pacien\u021bii mai s\u0103n\u0103to\u0219i, mai func\u021bionali, posed\u0103 un mod al Adultului S\u0103n\u0103tos mai puternic. Pacien\u021bilor care sufer\u0103 de tulburare de personalitate borderline le lipse\u015fte complet acest mod sau, dac\u0103 este prezent, este foarte slab dezvoltat.<\/p>\n

                    Asemenea unui bun p\u0103rinte, modul Adult S\u0103n\u0103tos serve\u0219te trei func\u021bii de baz\u0103:<\/p>\n

                      \n
                    1. Ofer\u0103 nurturan\u021b\u0103, suport \u0219i protec\u021bie Copilului Vulnerabil.<\/li>\n
                    2. Stabile\u0219te limite pentu Copilului Furios \u015fi Copilului Impulsiv\/Indisciplinat.<\/li>\n
                    3. Contracareaz\u0103 sau modereaz\u0103 modurile p\u0103rintelui disfunc\u021bional \u0219i modurile dezadaptative de coping.<\/li>\n<\/ol>\n

                      Pe parcursul terapiei, pacien\u021bii internalizeaz\u0103 comportamentele terapeutului ca parte a propriului lor Adult S\u0103n\u0103tos. Conceptul de reparenting limitat<\/em> se refer\u0103 la asumarea gradual\u0103 de c\u0103tre pacient a rolului de adult s\u0103n\u0103tos, devenind treptat capabil s\u0103 se apere, sa lupte \u00eempotriva p\u0103rintelui punitiv, exigent.<\/p>\n

                      ETAPE \u00ceN TERAPIA SCHEMELOR<\/strong><\/p>\n

                      \u00a0<\/strong><\/p>\n

                        \n
                      1. FAZA DE EVALUARE<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n
                          \n
                        1. Se stabilesc problemele curente \u015fi obiectivele<\/li>\n
                        2. Se aplic\u0103 chestionarele de scheme \u015fi strategii de coping<\/li>\n
                        3. Se discut\u0103 scorurile mari \u015fi se determin\u0103 originile schemelor<\/li>\n
                        4. Se construie\u015fte un model ce leag\u0103 originile schemelor, schemele \u015fi strategiile de coping de problemele curente<\/li>\n
                        5. Prin tehnica imageriei se urm\u0103re\u015fte activarea schemei, av\u00e2nd urm\u0103toarele scopuri:<\/li>\n
                        6. Identificarea \u015fi declan\u015farea schemei<\/li>\n
                        7. \u00cen\u0163elegerea originilor schemei (copil\u0103rie)<\/li>\n
                        8. Conectarea schemei cu originile sale \u015fi cu problemele curente<\/li>\n
                        9. Aducerea \u00een con\u015ftiin\u0163a pacientului a emo\u0163iilor asociate schemei<\/li>\n<\/ol>\n

                          Evitarea schemei \u00een exercitiile de imagerie<\/strong><\/p>\n

                          \u00a0<\/strong><\/p>\n

                          Manifest\u0103ri:<\/strong><\/p>\n

                            \n
                          1. refuz\u0103 exerci\u0163iul<\/li>\n
                          2. afirm\u0103 ca exerci\u0163iul nu va fi de folos (obsv. clinice indic\u0103 narcisism)<\/li>\n
                          3. pune \u00eentreb\u0103ri sau deschide subiecte fara leg\u0103tur\u0103 cu schema pentru a-l distrage pe terapeut<\/li>\n
                          4. refuz\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 ochii \u00eenchi\u015fi<\/li>\n
                          5. afirm\u0103 c\u0103 nu vede dec\u00e2t un “ecran gol”<\/li>\n
                          6. proiecteaz\u0103 imagini prea vagi sau “stickmen”-i<\/li>\n<\/ol>\n

                            Cauze:<\/strong><\/p>\n

                              \n
                            1. centrare pe cum poate fi privit din exterior \u00een timpul exerci\u0163iului<\/li>\n
                            2. teama c\u0103 nu va fi capabil s\u0103 fac\u0103 exerci\u0163iul bine<\/li>\n
                            3. anxietate ridicat\u0103 care \u00eei saboteaz\u0103 concentrarea<\/li>\n<\/ol>\n

                              Solu\u0163ii:<\/strong><\/p>\n

                                \n
                              1. Reluarea explic\u0103rii avantajelor \u015fi motiva\u0163iei exerci\u0163iului<\/li>\n
                              2. Examinarea argumentelor pro\/contra \u00een executarea exerci\u0163iului<\/li>\n
                              3. Reasigurarea pacientului c\u0103 dificult\u0103\u0163ile pot fi dep\u0103\u015fite<\/li>\n
                              4. \u00cenceperea exercitiului cu imagini mai pu\u0163in anxiogene<\/li>\n
                              5. Dialog cu partea evitant\u0103 a pacientului (cu modul din care evit\u0103)<\/li>\n
                              6. Tehnici de reducere a afectului<\/li>\n
                              7. Medicatie psihotrop\u0103<\/li>\n<\/ol>\n
                                  \n
                                1. FAZA DE SCHIMBARE<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                  Strategii aplicate: cognitive, comportamentale, experien\u0163iale, interpersonale<\/strong><\/p>\n

                                  Obiective: modificarea schemelor, stilurilor de coping \u015fi modurilor<\/strong><\/p>\n

                                  \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                  \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                  Strategii cognitive<\/em><\/strong><\/p>\n

                                  \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                  \u00cen general, este prima strategie aplicat\u0103 \u00een procesul de schimbare, excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd pacien\u0163ii cu Borderline (\u00een al c\u0103ror caz e nevoie de o focalizare mai pregnant\u0103 pe construirea unei rela\u0163ii terapeutice mai puternice).<\/p>\n

                                  Strategiile cognitive au ca scop \u00eent\u0103rirea modului Adult S\u0103n\u0103tos prin \u201cscoaterea\u201d pacientului din schem\u0103 \u015fi construirea unei perspective ra\u0163ionale asupra schemei astfel \u00eenc\u00e2t s-o poat\u0103 pune la \u00eendoial\u0103 prin prisma unei optici mai pu\u0163in subiective \u015fi mai ra\u0163ionale.<\/p>\n

                                  Prin intermediul acestor strategii, pentru prima dat\u0103 pacientul poate con\u015ftientiza caracterul fals, ira\u0163ional, exagerat al schemei, devenind astfel capabil s-o priveasc\u0103 drept ipotez\u0103 (\u015fi nu ca pe un adev\u0103r absolut).<\/p>\n

                                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                                  \u00a0<\/em><\/p>\n

                                  Tehnici:<\/strong><\/p>\n

                                  \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                    \n
                                  1. Testarea validit\u0103\u0163ii schemei;<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

                                    Clien\u0163ii g\u0103sesc dificil travaliul elabor\u0103rii listei cu dovezi \u00eempotriva schemei. Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd, de cele mai multe ori cu ajutorul terapeutului, reu\u015fesc s\u0103 g\u0103seasc\u0103 dovezi \u00eempotriva ei, au tendin\u0163a de a le reinterpreta astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se potriveasc\u0103 schemei. De exemplu, o schem\u0103 de Defect\/Ru\u015fine<\/em>, pus\u0103 \u00een fa\u0163a argumentului \u201eSo\u0163ul \u015fi copiii m\u0103 iubesc\u201d,<\/em> o transform\u0103 \u00een: \u201eEi m\u0103 iubesc doar pentru c\u0103 reu\u015fesc s\u0103-i p\u0103c\u0103lesc; nu m\u0103 cunosc cu adev\u0103rat\u201d<\/em>. Este foarte important ca terapeutul s\u0103 le reflecte faptul c\u0103 invalidarea\/respingerea\/neglijarea\/negarea dovezilor este doar o alt\u0103 form\u0103 de auto-perpetuare a schemei. De exemplu, \u201eTat\u0103l meu nu m-a iubit\u201d => \u201etat\u0103l meu nu m-a iubit pentru c\u0103 nu meritam dragostea lui, eu nu pot fi iubit\u0103\u201d<\/em> devine \u201eTat\u0103l meu nu era capabil s\u0103 iubeasc\u0103 niciun copil, nu l-a iubit nici pe fratele meu\u201d.<\/em><\/p>\n

                                      \n
                                    1. Reatribuirea dovezilor \u00een favoarea schemei<\/strong> (reatribuirea cauzalit\u0103\u0163ii evenimentelor ce par s\u0103 sprijine schema);<\/li>\n<\/ol>\n
                                        \n
                                      1. Evaluarea avantajelor \u015fi dezavantajelor stilurilor de coping<\/strong> (avantajele sunt minore \u015fi pe termen scurt, dezavantajele sunt majore \u015fi pe termen lung);<\/li>\n<\/ol>\n
                                          \n
                                        1. 4. Dialoguri \u00eentre clientul-schem\u0103 \u015fi clientul-s\u0103n\u0103tos <\/strong>(scaunul-gol \u2013 prima dat\u0103, terapeutul joac\u0103 rolul Adultului S\u0103n\u0103tos iar clientul, rolul schemei. Jocurile de rol se vor desf\u0103\u015fura pe perioade de c\u00e2teva luni, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd pacientul \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 joace independent. Chiar \u015fi atunci, \u00eens\u0103, pacientul va afirma c\u0103, oric\u00e2t de ra\u0163ional i s-ar p\u0103rea Adultul S\u0103n\u0103tos, nu \u201esimte\u201d c\u0103 r\u0103spunsurile \u015fi perspectiva acestuia ar fi adev\u0103rate. \u00cen acest moment, terapeutul \u00eei va explica faptul c\u0103 to\u0163i pacien\u0163ii \u201esimt\u201d asta \u00een acest punct al terapiei deoarece scopul este con\u015ftientizarea ra\u0163ional\u0103, ulterior terapia centr\u00e2ndu-se pe internalizarea emo\u0163ional\u0103 a r\u0103spunsurilor \u015fi perspectivei ra\u0163ionale a Adultului S\u0103n\u0103tos.);<\/li>\n<\/ol>\n
                                            \n
                                          1. Elaborarea FlashCard-urilor pentru schem\u0103 <\/strong>(anexa I)<\/li>\n<\/ol>\n

                                            Se elaboreaz\u0103 cartona\u015fe personalizate pe situa\u0163ie \u015fi schem\u0103, terapeutul ghid\u00e2ndu-l, direc\u0163ion\u00e2ndu-l pe client. Nu trebuie neap\u0103rat s\u0103 urmeze calapodul FlashCard, dimpotriv\u0103, conteaz\u0103 mai mult cursivitatea, fluen\u0163a ideilor \u015fi subiectivismul. O precizare important\u0103 se refer\u0103 la importan\u0163a folosirii cuvintelor clientului, pe c\u00e2t posibil.<\/p>\n

                                            \u00a0<\/em><\/p>\n

                                              \n
                                            1. Completarea jurnalului pentru scheme <\/strong>(anexa II)<\/li>\n<\/ol>\n

                                              Se introduce dup\u0103 ce clientul \u015fi-a dovedit eficien\u0163a \u00een utilizarea FlashCard-ului.<\/p>\n

                                              *Strategiile cognitive preg\u0103tesc pacientul pentru urm\u0103toarele sub-faze ale schimb\u0103rii, ce presupun strategii experien\u0163iale, comportamentale \u015fi interpersonale.<\/p>\n

                                              Strategii experien\u0163iale<\/em><\/strong><\/p>\n

                                              \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                              Scopuri:<\/p>\n

                                              1) \u00a0Declan\u015farea emo\u0163iilor asociate schemei \u015fi<\/p>\n

                                              2) Reparenting-ul clientului astfel \u00eenc\u00e2t nevoile sale centrale frustrate \u00een copil\u0103rie s\u0103 fie par\u0163ial satisf\u0103cute.<\/p>\n

                                              Evaluarea prin imagerie<\/em><\/strong> este indicat s\u0103 dureze o or\u0103 (o \u015fedin\u0163\u0103) astfel:<\/p>\n

                                              5 minute:<\/strong> explica\u0163ia ra\u0163iunii tehnicii, motivelor, scopurilor, avantajelor;<\/p>\n

                                              Trecerea de la o \u00een\u0163elegere ra\u0163ional\u0103, \u201ela rece\u201d a schemei, la o \u00een\u0163elegere de tip emo\u0163ional, \u201ela cald\u201d faciliteaz\u0103 con\u015ftientizarea tr\u0103irilor afective din copil\u0103rie asociate schemei, servind cunoa\u015fterii acesteia \u00een profunzime.<\/p>\n

                                                \n
                                              1. Identificarea schemelor centrale (un fel de triaj al schemelor pe criterii afective)<\/li>\n
                                              2. Experimentarea schemelor la nivel afectiv<\/li>\n
                                              3. \u201eLegarea\u201d emo\u0163ional\u0103 a originilor din copil\u0103rie\/adolescen\u0163\u0103 ale schemelor cu problemele curente.<\/li>\n<\/ol>\n

                                                25 minute:<\/strong> exerci\u0163iul propriu-zis de imagerie;<\/p>\n

                                                Av\u00e2nd ca schem\u0103 de lucru:<\/p>\n

                                                IMAGINE RELAXANTA -> IMAGINE CU AFECT DIN COPILARIE -> IMAGINE CU AFECT DIN PREZENT<\/p>\n

                                                \u201eAcum \u00eenchide ochii \u015fi las\u0103 o imagine (oricare) s\u0103 pluteasc\u0103 \u00een mintea ta. N-o for\u0163a \u00een nici un fel; las-o doar s\u0103 vin\u0103 \u00een mintea ta \u015fi spune-mi ce vezi.\u201d<\/em><\/p>\n

                                                Se insist\u0103 ca clientul s\u0103 descrie imaginea la timpul prezent \u015fi la persoana \u00eent\u00e2i, ca \u015fi cum scenele s-ar petrece acum \u015fi aici. Clientului i se mai cere s\u0103 foloseasc\u0103 doar imagini (nu idei \u015fi g\u00e2nduri).<\/p>\n

                                                “Ce vezi? Ce auzi? Te po\u0163i vedea pe tine \u00een imagine? Ce exprim\u0103 fa\u0163a ta?”<\/em><\/p>\n

                                                Odat\u0103 ce imaginea este clar\u0103, terapeutul va explora g\u00e2ndurile \u015fi emo\u0163iile fiec\u0103rui personaj din imagine.<\/p>\n

                                                “La ce te g\u00e2nde\u015fti? Ce sim\u0163i? \u00cen care parte a corpului sim\u0163i aceste emo\u0163ii? Ce-\u0163i vine s\u0103 faci acum?Mai este \u015fi altcineva \u00een imagine? La ce se g\u00e2nde\u015fte \/ ce simte? Ce-i vine s\u0103 fac\u0103? <\/em><\/p>\n

                                                Terapeutul va \u00eencuraja clientul s\u0103 cear\u0103 personajelor s\u0103-\u015fi spun\u0103 unul altuia ce emo\u0163ii tr\u0103iesc, ce simte fiecare pentru cel\u0103lalt, ce-\u015fi dore\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 fiecare de la ceilal\u0163i.<\/p>\n

                                                La finalul exerci\u0163iului, terapeutul va cere clientului s\u0103 deschid\u0103 ochii apoi \u00eel va intreba:<\/p>\n

                                                “Cum a fost? Ce semnific\u0103 aceste imagini pentru tine? Care au fost temele? Ce scheme sunt asociate acestor teme?”<\/em><\/p>\n

                                                De regul\u0103, pentru clien\u0163ii fragili sau traumatiza\u0163i, exerci\u0163iul \u00eencepe cu imaginea unui loc securizant. Astfel, clientul are \u015fansa de a se familiariza cu practica exerci\u0163iului. La sf\u00e2r\u015fitul exerci\u0163iului, revenirea la imaginea ini\u0163ial\u0103 ofer\u0103 clientului un refugiu emo\u0163ional \u00eempotriva afectelor negative reziduale.<\/p>\n

                                                Exemplu:<\/strong><\/p>\n

                                                T: Te rog s\u0103 \u00eenchizi ochii \u015fi s\u0103-\u0163i imaginezi c\u0103 te afli \u00eentr-un loc pl\u0103cut. Las\u0103 pur \u015fi simplu imaginea s\u0103-\u0163i apar\u0103 u\u015for \u00een minte, f\u0103r\u0103 s-o for\u0163ezi. Spune-mi ce vezi.<\/em><\/p>\n

                                                P: V\u0103d o fotografie (pauz\u0103 lung\u0103).<\/em><\/p>\n

                                                T: Ce vezi \u00een ea?<\/em><\/p>\n

                                                P: Sunt eu\u00a0 cu fratele meu, ne uit\u0103m pe fereastra casei noastre din copac. Unchiul meu ne-a construit-o.<\/em><\/p>\n

                                                T: Spune-mi ce vezi c\u00e2nd prive\u015fti fotografia.<\/em><\/p>\n

                                                P: \u00cel v\u0103d pe fratele meu \u015fi pe mine… (<\/em>clientul deschide ochii) Chiar este o poz\u0103, \u00eemi aduc aminte de ea <\/em>(clientul \u00eenchide ochii). Suntem acolo am\u00e2ndoi, z\u00e2mbim.<\/em><\/p>\n

                                                T: Ok, cu ochii \u00eenchi\u015fi \u00een continuare, spune-mi… te po\u0163i vedea pe tine acolo?<\/em><\/p>\n

                                                P: Da<\/em><\/p>\n

                                                T: C\u00e2\u0163i ani ai?<\/em><\/p>\n

                                                P: Cam 7.<\/em><\/p>\n

                                                T: Ce sezon este? <\/em><\/p>\n

                                                P: E toamn\u0103. Frunzele se schimb\u0103… cad pe jos \u015fi sunt suflate de v\u00e2nt de colo-colo.<\/em><\/p>\n

                                                T: Bine… Acum vreau s\u0103 devii micul b\u0103iat din poz\u0103. Vreau s\u0103 prive\u015fti \u00een jur prin ochii copilului… Spune-mi ce vezi.<\/em><\/p>\n

                                                P: Ok. Sunt al\u0103turi de fratele meu \u015fi ne uit\u0103m pe fereastra casu\u0163ei noastre din copac.<\/em><\/p>\n

                                                T: Ce altceva mai vezi?<\/em><\/p>\n

                                                P: \u00cel v\u0103d pe bunicul, este undeva la marginea c\u0103su\u0163ei \u015fi se preg\u0103te\u015fte s\u0103 ne fac\u0103 o poz\u0103. Mai v\u0103d strada, copacii, cartierul… Toate casele sunt la fel \u015fi sunt foarte aproape una de alta, fiecare cu peluza ei. <\/em><\/p>\n

                                                T: Ce sunete auzi?<\/em><\/p>\n

                                                P: (<\/em>pauz\u0103) Aud traficul ma\u015finilor \u015fi vocile oamenilor. \u015ei ciripitul p\u0103s\u0103rilor.<\/em><\/p>\n

                                                T: Acum vreau s\u0103-\u0163i \u00eentorci privirea c\u0103tre interiorul c\u0103su\u0163ei. Ce vezi?<\/em><\/p>\n

                                                P: V\u0103d c\u0103m\u0103ru\u0163a asta din lemn. Este f\u0103cut\u0103 din pl\u0103ci de rumegu\u015f presat \u015fi sunt spa\u0163ii intre ele prin care pot s\u0103 v\u0103d afar\u0103. E \u00een mijlocul unui copac mare ale c\u0103rui crengi ajung p\u00e2n\u0103 jos la p\u0103m\u00e2nt. \u00cen\u0103untru e cam \u00eentuneric. Afar\u0103 e lumin\u0103 dar nimeni nu poate vedea \u00een\u0103untru. \u015ei dac\u0103 facem lini\u015fte, nimeni nu-\u015fi poate da seama c\u0103 suntem aici.<\/em><\/p>\n

                                                T: \u015fi ce auzi acolo?<\/em><\/p>\n

                                                P: E foarte, foarte lini\u015fte. Aud doar fream\u0103tul frunzelor din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u015fi v\u00e2ntul…<\/em><\/p>\n

                                                T: Sim\u0163i \u015fi un miros acolo \u00een\u0103untru?<\/em><\/p>\n

                                                P:Da, miroase a pin \u015fi a p\u0103m\u00e2nt.<\/em><\/p>\n

                                                T: \u015fi cum te sim\u0163i acolo?<\/em><\/p>\n

                                                P: Bine, m\u0103 simt bine. Simt c\u0103 este un loc secret \u015fi special. E pace \u015fi lini\u015fte aici.<\/em><\/p>\n

                                                T: Cum se simte corpul t\u0103u?<\/em><\/p>\n

                                                P: Relaxat.Corpul meu se simte relaxat. <\/em><\/p>\n

                                                20 minute:<\/strong> procesarea a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een timpul exerci\u0163iului,<\/p>\n

                                                \u015eedin\u0163ele ulterioare de evaluare prin intermediul imageriei pot dura numai jum\u0103tate din \u015fedin\u0163\u0103.<\/p>\n

                                                Strategii experien\u0163iale \u00een faza de schimbare:<\/strong><\/p>\n

                                                  \n
                                                1. Motiva\u0163ia includerii strategiilor experien\u0163iale \u00een tratament<\/li>\n
                                                2. Dialogul \u00een cadrul imageriei<\/li>\n<\/ol>\n

                                                  Exprimarea direct\u0103 (\u00een imagerie) a furiei c\u0103tre persoanele semnificative pentru schem\u0103 este un pas esen\u0163ial \u00een vindecare: distan\u0163eaz\u0103 mai profund clientul de schem\u0103 \u015fi \u00eel sustine energetic \u00een lupta \u00eempotriva schemei!<\/p>\n

                                                  Clientul este educat \u00een sensul drepturilor fundamentale, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 dezvolte un sentiment al \u00eendrept\u0103\u0163irii \u00een ceea ce prive\u015fte nevoile sale emo\u0163ionale fundamentale. Deoarece acest lucru genereaz\u0103 frustrare, \u00eei va fi mai u\u015for s\u0103-\u015fi exprime furia.<\/p>\n

                                                  \u00cen dialog, desigur, clientul este \u00eencurajat s\u0103 cear\u0103 persoanelor semnificative, at\u00e2t p\u0103rin\u0163ilor c\u00e2t \u015fi persoanelor din prezent care \u00eent\u0103resc schema, s\u0103 se schimbe astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i satisfac\u0103 nevoile emo\u0163ionale de baz\u0103.<\/p>\n

                                                  Se lucreaz\u0103 cu 3 moduri: copilul vulnerabil\/adultul disfunctional\/copilul furios<\/p>\n

                                                  Secven\u0163\u0103:<\/p>\n

                                                    \n
                                                  • clientul \u00een rol de copil, dialog cu parintele<\/li>\n
                                                  • clientul \u00een rol de p\u0103rinte<\/li>\n
                                                  • terapeutul \u00een rol de p\u0103rinte \u015fi clientul \u00een rol de copil furios, terapeutul incerc\u00e2nd s\u0103-l provoace c\u00e2t mai puternic pentru a se \u00eenfuria<\/li>\n
                                                  • clientul \u00een rolul lui prezent \u00een rela\u0163ie cu cel\/cea care \u00eei \u00eentare\u015fte schema<\/li>\n
                                                  • clientul \u00een rolul celui\/celei care-i int\u0103re\u015fte schema<\/li>\n<\/ul>\n

                                                    6) clientul din nou \u00een propriul s\u0103u rol de furios<\/p>\n

                                                    *ventingul furiei \u00eel distan\u0163eaz\u0103 pe client de sentimentul de neajutorare din copil\u0103rie<\/p>\n

                                                      \n
                                                    1. Imageria de reparenting<\/li>\n<\/ol>\n

                                                      Reparenting-ul este folositor \u00een special pentru pacien\u0163ii cu scheme \u00een domeniul Deconectare\/Respingere<\/p>\n

                                                      Se lucreaz\u0103 cu Copilul Vulnerabil, Parintele Disfunctional, Adultul S\u0103n\u0103tos<\/p>\n

                                                      Pa\u015fi:<\/p>\n

                                                      –Terapeutul cere permisiunea de a intra \u00een imagine \u015fi de a-i vorbi direct Copilului Vulnerabil;<\/em><\/p>\n

                                                      Terapeutul va vorbi indirect copilului vulnerabil, transmi\u0163\u00e2ndu-i acestuia mesajele prin intermediul clientului pe post de mesager\/releu. Scopul este persuarea Protectorului Detasat \u00een acceptarea dialogului direct. Pacien\u0163ii cu scheme \u00een domeniul Deconectare\/Respingere prezint\u0103 o scindare \u00eentre schem\u0103 \u015fi afect, iar afectul este mult prea puternic pentru ca ei sa fie dispu\u015fi s\u0103-l retr\u0103iasc\u0103. De aceea, modul lor este tocmai Protectorul Detasat<\/p>\n

                                                      –Terapeutul face reparenting-ul Copilului Vulnerabil;<\/em><\/p>\n

                                                      Acum, terapeutul satisface – pe post de p\u0103rinte – nevoile emo\u0163ionale ale copilului vulnerabil, \u00eentreb\u00e2ndu-l ce vrea de la el \u015fi conform\u00e2ndu-se.<\/p>\n

                                                      Adultul S\u0103n\u0103tos al clientului, mai tarziu, modelat dup\u0103 terapeut, face reparentingul \u00a0Copilului Vulnerabil.<\/em><\/p>\n

                                                      Abia dup\u0103 ce partea s\u0103n\u0103toas\u0103 din client este destul de puternica, se trece la aceast\u0103 etap\u0103. Clientul este solicitat s\u0103 \u00eencerce s\u0103-l fac\u0103 pe Copilul Vulnerabil sa se simt\u0103 mai bine.<\/p>\n

                                                      Accesarea Copilului Vulnerabil \u00een \u015fedin\u0163ele urm\u0103toare este util\u0103 mai ales \u00een cazurile c\u00e2nd clientul se prezint\u0103 \u00een Protectorul Detasat (nu \u015ftie ce simte sau nu \u015ftie din ce cauz\u0103 simte ceea ce simte). Terapeutul \u00eei cere atunci s\u0103 \u015fi-l imagineze pe Copilul Vulnerabil, s\u0103-l vizualizeze \u015fi s\u0103 observe cum se simte \u015fi de ce.<\/p>\n

                                                        \n
                                                      1. Imageria pe amintiri traumatice<\/li>\n<\/ol>\n

                                                        Se lucreaz\u0103 cu modurile Copilul Vulnerabil, P\u0103rintele Abuziv sau Copilul Abandonat\/Adultul S\u0103n\u0103tos<\/p>\n

                                                          \n
                                                        1. Scrisori c\u0103tre persoanele semnificative pentru schem\u0103<\/li>\n<\/ol>\n

                                                          Are ca scop recapitularea a ceea ce a \u00eenv\u0103\u0163at \u00een etapele precedente (cognitiv\u0103 \u015fi experien\u0163ial\u0103). \u015ei aceast\u0103 tehnic\u0103 urm\u0103re\u015fte “\u00eent\u0103rirea” Adultului S\u0103n\u0103tos \u00een lupta \u00eempotriva schemei.<\/p>\n

                                                          Con\u0163inut:<\/p>\n

                                                          – Ce a facut (sau n-a f\u0103cut) p\u0103rintele, av\u00e2nd urm\u0103ri negative pentru copil\u0103ria\/adolescen\u0163a clientului;<\/p>\n

                                                          – \u00a0Ce simte clientul \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acestea;<\/p>\n

                                                          – \u00a0Ce-\u015fi dore\u015fte clientul de la p\u0103rin\u0163i \u00een prezent.<\/p>\n

                                                            \n
                                                          1. Imageria pentru ruperea patern-urilor<\/li>\n<\/ol>\n

                                                            Se trece la o imagine care portretizeaz\u0103 o situa\u0163ie-declan\u015fator, cu scopul “ruperii” patern-urilor specifice celor 3 stiluri de coping:<\/p>\n

                                                            T: \u0162in\u00e2nd \u00een continuare ochii \u00eenchi\u015fi, creeaz\u0103 o imagine cu tine la dans, unde po\u0163i cunoa\u015fte\u00a0 femei singure \u015fi disponibile. Tocmai intri \u00een sal\u0103. Te po\u0163i vizualiza \u00een situa\u0163ie?<\/em><\/p>\n

                                                            P: Da, sunt la dans \u015fi m\u0103 simt foarte inconfortabil. De fapt,\u00eemi vine s\u0103 “zbor” de acolo. Dar m\u0103 for\u0163ez s\u0103 stau pentr c\u0103 \u015ftiu c\u0103 este important.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Vreau acum s\u0103 fii partea din tine care vrea s\u0103 “zboare” \u015fi s\u0103-mi vorbe\u015fti. De ce vrei s\u0103 pleci acum?<\/em><\/p>\n

                                                            P: Simt c\u0103 n-am destul\u0103 \u00eencredere c\u0103 pot ini\u0163ia o conversa\u0163ie \u015fi… \u015ftii… c\u0103 n-am nici o \u015fans\u0103 ca cineva de acolo s\u0103 m\u0103 plac\u0103 \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t s\u0103 vrea o \u00eent\u00e2lnire cu mine apoi.<\/em><\/p>\n

                                                            T: De ce n-o s\u0103 te plac\u0103?<\/em><\/p>\n

                                                            P: A… pentru c\u0103 sunt…\u015ftii tu… nu-s o persoan\u0103 care s\u0103 poat\u0103 fi iubit\u0103. \u00cen plus, cred c\u0103 nici m\u0103car n-a\u015f putea fi capabil de iubire (<\/em>pauz\u0103).<\/em><\/p>\n

                                                            Clientul a trecut la modul evitant. Dac\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie ar fi fost real\u0103, ar fi r\u0103mas probabil blocat \u00een acest mod pentru tot restul serii sau ar fi plecat. Terapeutul \u00eel \u00eempinge pe client s\u0103-\u015fi imagineze c\u0103-\u015fi \u00eenfrunt\u0103 cu succes impulsul de evitare \u015fi c\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 se conecteze cu o femeie.<\/p>\n

                                                            T: \u00cencearc\u0103 s\u0103 te apropii totu\u015fi de ele, chiar dac\u0103-\u0163i vine s\u0103 fugi la g\u00e2ndul c\u0103 e o pierdere de timp \u015fi c\u0103 vei fi respins oricum.\u00cencearc\u0103 s\u0103-\u0163i imaginezi pe tine \u00eendrept\u00e2ndu-te c\u0103tre ele, abord\u00e2ndu-le… Spune-mi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/em><\/p>\n

                                                            P: (<\/em>pauz\u0103 lung\u0103) M\u0103 apropii de o mas\u0103 \u015fi cer permisiuneaunei femei de a lua loc l\u00e2ng\u0103 ea \u015fi de a vorbi iar ea spune “OK”. \u015ei vorbim.. vorbim despre dans, despre muzic\u0103…<\/em><\/p>\n

                                                            T: Cum decurge… conversa\u0163ia?<\/em><\/p>\n

                                                            P: P\u00e2n\u0103 acum, ok.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ai \u00eenceput s\u0103 te sim\u0163i confortabil cu ea sau \u00eenc\u0103 te mai sim\u0163i agitat?<\/em><\/p>\n

                                                            P: M\u0103 simt agitat, speriat. Simt c\u0103 nu pot fi eu, c\u0103 trebuie s\u0103 fac cumva s\u0103 fiu mai mult dec\u00e2t ceea ce sunt… c\u0103 trebuie s\u0103 for\u0163ez conversa\u0163ia, c\u0103 n-ar trebui s\u0103 existe momente de t\u0103cere.<\/em><\/p>\n

                                                            T: \u00cei po\u0163i spune \u015fi ei asta… cu voce tare?Chiar dac\u0103, desigur, n-ai face-o \u00een realitate?<\/em><\/p>\n

                                                            P: (<\/em>c\u0103tre femeia din imagine) M\u0103 simt un pic inconfortabil aici, g\u0103sesc aceast\u0103 situa\u0163ie destul de \u00eenfrico\u015f\u0103toare… N-am mai fost demult la dans \u015fi nu prea \u015ftiu ce s\u0103 fac, ce s\u0103 zic. Dar \u00eemi place aici, totu\u015fi… \u00eemi place aici l\u00e2ng\u0103 tine, s\u0103 vorbesc cu tine.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Spune-i ce sim\u0163i, c\u0103 nu po\u0163i fi tu \u00eensu\u0163i.<\/em><\/p>\n

                                                            P:M\u0103 simt un pic inconfortabil c\u0103 simt c\u0103 nu pot fi eu \u00eensumi… c\u0103 dac\u0103 a\u015f fi, nu m-ai mai pl\u0103cea.<\/em><\/p>\n

                                                            T: \u015fi ea ce-\u0163i spune?<\/em><\/p>\n

                                                            P: (<\/em>pauz\u0103) \u00cemi spune c\u0103 \u015fi ea se simte la fel.<\/em><\/p>\n

                                                            T: \u015fi cum te sim\u0163i c\u00e2nd \u00ee\u0163i spune asta?<\/em><\/p>\n

                                                            P: M\u0103 face s\u0103 m\u0103 simt un pic mai relaxat.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Spune-i despre lucrurile de care-\u0163i e ru\u015fine, de care te temi c\u0103-\u015fi va da seama, pe care nu i le po\u0163i ar\u0103ta.<\/em><\/p>\n

                                                            P: (c\u0103tre femeie) Nu m\u0103 simt confortabil spun\u00e2ndu-\u0163i asta \u00eens\u0103, chiar dac\u0103 vreau s\u0103 fiu suportiv emo\u0163ional \u015fi iubitor cu o femeie, nu sunt sigur c\u0103 a\u015f putea… \u015fi m\u0103 tem c\u0103 ai putea sim\u0163i asta.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Spune-i despre furia ta \u00eempotriva femeilor.<\/em><\/p>\n

                                                            P: …\u015fi din cauza unor lucruri care mi s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een copil\u0103rie, sunt destul de furios pe femei.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Cum reac\u0163ioneaz\u0103?<\/em><\/p>\n

                                                            P: (<\/em>pauz\u0103) \u00cemi spune c\u0103 \u015fi ea este furioas\u0103 pe b\u0103rba\u0163i din cauza unor lucruri care i s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Cum te sim\u0163i c\u00e2nd \u00ee\u0163i spune asta?<\/em><\/p>\n

                                                            P: Un pic mai relaxat. Mai u\u015furat pentru c\u0103 e sincer\u0103 cu mine.<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/em><\/p>\n

                                                            Terapeutul nu-i cere clientului s\u0103 exerseze ce i-ar spune unei femei \u00eentr-o situa\u0163ie real\u0103. \u00cei cere s\u0103 lupte cu schema \u015fi cu stilul de coping de tip evitant. \u00cen loc s\u0103 se “\u00eenchid\u0103” emo\u0163ional \u015fi s\u0103 se retrag\u0103 \u00een sine, a\u015fa cum ar face \u00een mod normal – perpetu\u00e2nd astfel schemele sale de Ne\u00eencredere\/Abuz \u015fi Defect\/Ru\u015fine, cu ajutorul terapeutului, clientul reu\u015fe\u015fte s\u0103 abordeze o femeie \u015fi s\u0103-i vorbeasc\u0103 mai natural, s\u0103 fie mai autentic \u00een fa\u0163a ei exprim\u00e2ndu-\u015fi vulnerabilitatea. Asump\u0163ia unei atitudini mai deschise fa\u0163\u0103 de femei se opune schemelor sale \u015fi duce la un deznod\u0103m\u00e2nt mai bun. Exerci\u0163iul \u00eel ajut\u0103 pe client s\u0103-\u015fi \u00eent\u0103reasc\u0103 acea parte din el care este capabil\u0103 de comportamente constructive\/adaptative\u00a0 \u00een situa\u0163ii de interac\u0163iune social\u0103 cu femei. Imageria, de asemenea, \u00eel ajut\u0103 pe client s\u0103 realizeze c\u0103 fricile sale legate de femei nu sunt realiste ci, dimpotriv\u0103, generate de scheme. Aceste lucruri \u00eei reduc \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 ru\u015finea \u015fi, implicit, for\u0163a evit\u0103rii.<\/p>\n

                                                            Terapeutul, d\u00e2ndu-i voce schemei sale de Defect\/Ru\u015fine, trece astfel la schema de Ne\u00eencredere\/Abuz:<\/p>\n

                                                            T: Te \u00eentebi oare, dac\u0103 po\u0163i avea \u00eencredere \u00een ea? \u00cencerci s\u0103-\u0163i dai seama daca po\u0163i avea \u00eencredere \u00een ea?<\/em><\/p>\n

                                                            P: pai, pe m\u0103sur\u0103 ce devenim mai reali unul cu cel\u0103lalt, se pare c\u0103 sentimentul \u0103sta se diminueaz\u0103. Totu\u015fi, e aclo…<\/em><\/p>\n

                                                            T: Acum fii partea din tine care e suspicioas\u0103 pe ea. Vreau s\u0103 aud ce spune acea parte.<\/em><\/p>\n

                                                            P: (pauz\u0103) M\u0103 tem c\u0103 doar te vei folosi de mine \u015fi at\u00e2t. M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 m\u0103 vei folosi numai ca s\u0103-\u0163i umpli timpul p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vei g\u0103si pe altul mai bun.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ea ce spune?<\/em><\/p>\n

                                                            P: Spune “Nu fi prostu\u0163, \u00eemi placi”.<\/em><\/p>\n

                                                            T: C\u00e2nd spune asta, te sim\u0163i mai asigurat? Sau e\u015fti tot suspicios?<\/em><\/p>\n

                                                            P: Da, mai asigurat.<\/em><\/p>\n

                                                            Terapeutul, apoi, discut\u0103 exerci\u0163iul cu clientul.<\/p>\n

                                                            T: Ce-ar fi s\u0103 deschizi ochii acum? Cum te-ai sim\u0163it?<\/em><\/p>\n

                                                            P: Am sim\u0163it c\u0103 a m\u0103 imagina \u00een situa\u0163ii sociale, e un exerci\u0163iu bun.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ce ai tr\u0103it pe parcurs.. sunt acelea\u015fi sentimente \u015fi emo\u0163ii care crezi c\u0103 ar ap\u0103rea \u015fi \u00een realitate? Acelea\u015fi care te-ar \u00eempiedica s\u0103 te apropii de femei?<\/em><\/p>\n

                                                            P: Cred c\u0103 da. Dar \u015fi ideea de a fi mai deschis, mai sincer, mai vulnerabil…<\/em><\/p>\n

                                                            T: \u015fi e at\u00e2ta furie \u015fi fric\u0103 \u00een tine, \u00eenc\u00e2t tinzi s\u0103 nu te compor\u0163i la fel \u00een realitate pentru c\u0103 te g\u00e2nde\u015fti c\u0103 vei fi ori respins ori folosit…A\u015fa c\u0103 preferi s\u0103 te ascunzi, s\u0103 te protejezi…<\/em><\/p>\n

                                                            P: Da.<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/em><\/p>\n

                                                            \u00cen cazul \u00een care evitarea este at\u00e2t de puternica \u00eenc\u00e2t \u00eempiedic\u0103 exerci\u0163iul, una din op\u0163iunile terapeutului este dialogul cu Protectorul Deta\u015fat. Tehnica presupune ca terapeutul s\u0103 se adreseze direct p\u0103r\u0163ii din client care evit\u0103 \u015fi are ca scop \u00een primul r\u00e2nd aflarea motivelor pentru evitare.<\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Strategii comportamentale de spargere a patern-urilor<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u0162inta:<\/strong> cele trei stiluri de coping<\/p>\n

                                                            Ini\u0163iere:<\/strong> numai dup\u0103 ce au fost abordate aspectele cognitive \u015fi emo\u0163ionale. Atnci c\u00e2nd clientul devine capabil s\u0103 recunoasc\u0103 schemele atunci c\u00e2nd acestea sunt declan\u015fate, atunci c\u00e2nd e capabil s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 originile schemelor din copil\u0103rie \u015fi c\u00e2nd este capabil s\u0103 combat\u0103 \u00een dialoguri schema folosindu-se de “partea s\u0103n\u0103toas\u0103” (Adultul S\u0103n\u0103tos), at\u00e2t cognitiv c\u00e2t \u015fi emo\u0163ional, putem concluziona c\u0103 este preg\u0103tit pentru etapa spargerii patern-urilor comportamentale.<\/p>\n

                                                            Durat\u0103:<\/strong> cea mai lung\u0103.<\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Spargerea patern-urilor implic\u0103 decizii majore \u00een via\u0163a clientului deoarece tocmai prin aceste decizii (conjugate cu stilul de via\u0163\u0103 de zi cu zi) se perpetueaz\u0103 schemele. Primul pas este elaborarea unei liste de comportamente concrete ce pot deveni \u0163inte ale schimb\u0103rii. Se rafineaz\u0103 conceptualizarea cazului, pun\u00e2ndu-se accent pe stilurile de coping. Este important ca terapeutul s\u0103 acopere fiecare sector major al vie\u0163ii (rela\u0163ii intime, munc\u0103, activit\u0103\u0163i sociale), deoarece clientul poate avea diferite scheme \u015fi stiluri de coping asociate fiec\u0103ruia. Se insist\u0103 pe detalierea c\u00e2t mai obiectiv\u0103 a situa\u0163iei declan\u015fatoare \u015fi a comportamentului specific, chiar dac\u0103 clientul evit\u0103.<\/p>\n

                                                            Caz:<\/p>\n

                                                            \u00centr-o \u015fedin\u0163\u0103, Ana spune c\u0103 a avut o ceart\u0103 cu so\u0163ul. Ana are o schem\u0103 de Abandon\/Instabilitate, dezvoltat\u0103 \u00eentr-un mediu extrem de conflictual din copil\u0103ria sa. P\u0103rin\u0163ii ei se certau aproape \u00een fiecare sear\u0103, deseori ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la amenin\u0163\u0103ri cu divor\u0163ul. Ana \u00ee\u015fi aminte\u015fte cum \u00eei privea url\u00e2nd unul la altul, sim\u0163indu-se incapabil\u0103 s\u0103-i opreasc\u0103. \u00ce\u015fi mai aminte\u015fte c\u0103 obi\u015fnuia s\u0103 se ascund\u0103 \u00een dulap, acoperindu-\u015fi urechile cu m\u00e2inile ca s\u0103 nu-i mai aud\u0103. \u00cen prezent, este c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Mihai, medic rezident. El lucreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een noapte \u015fi ajunge acas\u0103 extenuat. Aproape sear\u0103 de sear\u0103, \u00eentoarcerea lui acas\u0103 declan\u015feaz\u0103 certuri:<\/p>\n

                                                            C: Asear\u0103 iar ne-am certat.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ce anume a declan\u015fat cearta?<\/em><\/p>\n

                                                            C: A, acelea\u015fi lucruri. El a venit t\u00e2rziu… nu \u015ftiu..<\/em><\/p>\n

                                                            T: Cum a \u00eenceput cearta?<\/em><\/p>\n

                                                            C: La fel cum \u00eencepe \u00eentotdeauna. N u conteaz\u0103… tot ce facem e s\u0103 ne cert\u0103m. Ar trebui, poate, s\u0103 divor\u0163\u0103m.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ana, v\u0103d c\u00e2t de disperat\u0103 te sim\u0163i \u00eens\u0103 este important, totu\u015fi, s\u0103 \u00een\u0163elegem ce s-a \u00eent\u00e2mplat. G\u00e2nde\u015fte-te la \u00eenceputul certei. Spune-mi cum a \u00eenceput<\/em><\/p>\n

                                                            C: Am avut o zi foarte grea. N-am putut sub nici o form\u0103 s\u0103-mi termin treaba. Copilul a pl\u00e2ns toat\u0103 ziua… Mihai a venit acas\u0103 t\u00e2rziu \u015fi i-am dat-o!<\/em><\/p>\n

                                                            T: Cum anume i-ai dat-o?<\/em><\/p>\n

                                                            C: I-am spus c\u0103-mi e imposibil s\u0103 c\u00e2\u015ftig mai mul\u0163i bani pentru noi, c\u00e2t timp trebuie s\u0103 am grij\u0103 toat\u0103 ziua de un copil care pl\u00e2nge non-stop. Cum a\u015f putea munci?C\u00e2nd copilul se treze\u015fte, trebuie s\u0103 am grij\u0103 ed el iar c\u00e2nd adoarme, sunt at\u00e2t de obosit\u0103 \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 dorm \u015fi eu un pic. Mihai e plecat toat\u0103 ziua, e departe de toate astea… eu sunt bocat\u0103 aici.<\/em><\/p>\n

                                                            T: \u00a0Ce a spus Mihai?<\/em><\/p>\n

                                                            C: \u00a0C\u0103 nu-i vina lui c\u0103 pl\u00e2nge copilul \u015fi c\u0103 \u015fi el munce\u015fte din greu.<\/em><\/p>\n

                                                            T: \u00a0Ce s-a \u00eent\u00e2mplat mai departe?<\/em><\/p>\n

                                                            C: I-am spus: “Ne la\u015fi singuri zi \u015fi noapte. E\u015fti un so\u0163 \u015fi un tat\u0103 putred!”<\/em><\/p>\n

                                                            T: Cum te sim\u0163eai \u00een acel moment?<\/em><\/p>\n

                                                            C: Furioas\u0103. Foarte furioas\u0103 \u015fi speriat\u0103. Eram speriat\u0103 la g\u00e2ndul c\u0103 nu-i pas\u0103 deloc de mine \u015fi de copil, c\u0103 ne-ar putea p\u0103r\u0103si de tot.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Dar Mihai? Cum crezi c\u0103 se sim\u0163ea?<\/em><\/p>\n

                                                            C: \u00cen acel moment credeam c\u0103 nu-i pas\u0103 nici c\u00e2t negru sub unghie… a ie\u015fit din camer\u0103. Mai t\u00e2rziu mi-a zis c\u0103 s-a sim\u0163it devastat c\u00e2nd i-am zis “putred”.<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>\u00cent\u00e2rzierea lui Mihai declan\u015feaz\u0103 Anei schema de Abandon\/Instabilitate<\/em>, devenind panicat\u0103 \u015fi furioas\u0103. C\u00e2nd so\u0163ul ajunge acas\u0103, \u00een loc ca Ana s\u0103-\u015fi exprime vulnerabilitatea \u015fi teama, ea “sare la el”, f\u0103c\u00e2nd tot posibilul s\u0103-l r\u0103neasc\u0103. Ana perpetueaz\u0103 schema prin intermediul coping-ului de supracompensare. Ajunge s\u0103 se simt\u0103 \u015fi mai speriat\u0103 de g\u00e2ndul c\u0103 Mihai o va p\u0103r\u0103si, reedit\u00e2nd instabilitatea din contextul copil\u0103riei sale, de cre se temea at\u00e2t de mult.<\/p>\n

                                                            Imageria declan\u015fatorilor<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00cen cazul \u00een care clientul \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een \u00eencercarea de a-\u015fi aminti detaliile situa\u0163iei declan\u015fatoare, se poate apela la imagerie. Prin aceast\u0103 tehnic\u0103 se pot accesa g\u00e2nduri, emo\u0163ii \u015fi comportamente inaccesibile anterior.<\/p>\n

                                                            \u00centrebarile specifice din timpul exerci\u0163iului pot fi:<\/p>\n

                                                            La ce te g\u00e2nde\u015fti acum?<\/em><\/p>\n

                                                            Ce sim\u0163i? Ce sentimente experimentezi acum?<\/em><\/p>\n

                                                            Ce-\u0163i dore\u015fti s\u0103 po\u0163i face?<\/em><\/p>\n

                                                            Ce faci \u00een continuare?<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/em><\/p>\n

                                                            Caz:<\/strong><\/p>\n

                                                            Henry este elev la un colegiu competitiv. Problemele prezentate sunt: tergiverseaz\u0103, am\u00e2n\u0103 temele; are performan\u0163e sub nivelul abilit\u0103\u0163ilor sale.<\/p>\n

                                                            Este unicul copil al unor p\u0103rin\u0163i care valorizeaz\u0103 reu\u015fitele mai presus de orice.<\/p>\n

                                                            \u00cen faza de evaluare, Henry a identificat principalele scheme ce stau la baza problemelor sale legate de studiu: Standarde nerealiste\/Hipercriticism \u015fi Autocontrol\/Autodisciplin\u0103 Insuficiente. Dup\u0103 ce aceste scheme au fost abordate cognitiv \u015fi experien\u0163ial, terapeutul \u00eempreun\u0103 cu Henry au trecut la cea de-a treia etapa: spargerea comportamental\u0103 a patern-urilor.<\/p>\n

                                                            T: \u00cenchide ochii \u015fi vizualizeaz\u0103 o imagine cu tine asear\u0103 c\u00e2nd \u00eencercasei s\u0103 te apuci de tem\u0103. (…) Spune-mi ce vezi.<\/em><\/p>\n

                                                            C: Sunt \u00een camera mea. E cam mult\u0103 dezordine \u00een h\u00e2rtii… sunt peste tot. \u00cen fa\u0163\u0103 sunt c\u0103r\u0163ile mele iar \u00een lateral, computerul.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti s\u0103 \u00eencepi s\u0103-\u0163i faci temele?<\/em><\/p>\n

                                                            C: Pai…e cam t\u00e2rziu. Mi-am spus toat\u0103 ziua c\u0103o s\u0103 pot lucra mai t\u00e2rziu. Acum am o tem\u0103 restant\u0103 \u015fi nici m\u0103car nu m\u0103 pot mobiliza s-o \u00eencep.<\/em><\/p>\n

                                                            T: La ce te g\u00e2nde\u015fti?<\/em><\/p>\n

                                                            C: Nu vreau s\u0103-mi fac tema. Sunt prea obosit ca s\u0103 m\u0103 pot concentra. Nici nu \u015ftiu cum\u00a0 s\u0103 \u00eencep. Numai g\u00e2ndul la tem\u0103 \u00eemi d\u0103 dureri de stomac. Mai degrab\u0103 m-a\u015f juca pe calculator. Asta fac.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een continuare?<\/em><\/p>\n

                                                            C: M\u0103 joc pe calculator un pic \u015fi apoi ascult ni\u015fte muzic\u0103. S-a f\u0103cut deja foarte t\u00e2rziu \u015fi \u015ftiu c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 apuc de treab\u0103.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Cum te sim\u0163i?<\/em><\/p>\n

                                                            C: \u00cengrijorat \u015fi trist. Cu c\u00e2t m\u0103 \u00eengrijorez\u00a0 mai tare, cu at\u00e2t mi-e mai greu s\u0103 m\u0103 concentrez.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ce-\u0163i trece prin minte?<\/em><\/p>\n

                                                            C: E prea t\u00e2rziu…<\/em><\/p>\n

                                                            T: Prea t\u00e2rziu s\u0103 scrii tema?<\/em><\/p>\n

                                                            C: Nu… prea t\u00e2rziu pentru nota 10. A\u015f fi putut lua 10 dac\u0103 mi-a\u015f fi f\u0103cut tema. Ce sens mai are? Am dat-o-n bar\u0103 deja.<\/em><\/p>\n

                                                            T: \u00a0Ce faci \u00een continuare?<\/em><\/p>\n

                                                            C: \u00cemi pun alarma la 04:00 diminea\u0163a, g\u00e2ndindu-m\u0103\u00a0 c\u0103 o s\u0103 m\u0103 trezesc atunci ca s\u0103-mi fac tema. Din p\u0103cate, nu reu\u015fesc s\u0103 m\u0103 trezesc \u015fi m\u0103 trezesc a doua zi dup\u0103 ce se orele se \u00eencheiaser\u0103.<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/em><\/p>\n

                                                            Henry folose\u015fte strategii comportamentale de evitare pentru a lupta cu anxietatea cresc\u00e2nd\u0103.<\/p>\n

                                                            Dup\u0103 ce se stabilesc comportamentele-problem\u0103, se face o prioritizare \u00een func\u0163ie de care se stabilesc \u0163intele schimb\u0103rii. Se identific\u0103 acele comportamente generate de scheme \u015fi se construiesc comportamente alternative dup\u0103 care se discut\u0103 avantajele \u015fi dezavantajele fiec\u0103ruia. Discutarea avantajelor \u015fi dezavantajelor are rol motivator pentru schimbare.<\/p>\n

                                                            *Terapeutul NU VA LUCRA CU INTREGUL PATERN COMPORTAMENTAL DEZADAPTATIV SIMULTAN, ci cu c\u00e2te un comportament pe r\u00e2nd. Contrar paradigmei cognitiv-comportamentale, \u00een terapia centrat\u0103 pe scheme se \u00eencepe direct cu cel mai problematic comportament. Dup\u0103 ce s-a selectat, se va urm\u0103ri conectarea acestuia cu originile din copil\u0103rie ale schemei.<\/p>\n

                                                            Dup\u0103 ce s-a stabilit care va fi primul comportament-\u0163int\u0103 \u015fi s-a construit motiva\u0163ia clientului pentru schimbare, se trece la<\/p>\n

                                                            Elaborarea\u00a0 FlashCard-ului pentru scheme <\/em>care va fi centrat pe acel comportament-\u0163int\u0103.<\/p>\n

                                                            “Acum m\u0103 simt ca \u015fi cum Richard m\u0103 controleaz\u0103, \u00eemi spune ce s\u0103 fac \u015fi nu m\u0103 ascult\u0103. \u00cemi vine s\u0103 urlu la el s\u0103 m\u0103 lase \u00een pace; \u00cemi vine s\u0103 arunc cu obiecte; \u00cemi vine s\u0103 fug \u00een dormitor \u015fi s\u0103 tr\u00e2ntesc u\u015fa.\u00cemi vine s\u0103-l lovesc. <\/em><\/p>\n

                                                            Cu toate astea, \u015ftiu c\u0103 exagerez din cauza schemei mele de Subjugare, pe care mi-am construit-o \u00een copil\u0103rie,\u00a0 \u00een rela\u0163ie cu tat\u0103l meu dominant.Chiar dac\u0103 cred c\u0103 Richard \u00eemi ignor\u0103 sentimentele \u00a0inten\u0163ionat, <\/strong>\u00een realitate este doar el \u00eensu\u015fi, nu vrea s\u0103 m\u0103 r\u0103neasc\u0103. <\/em><\/p>\n

                                                            Cu toate c\u0103-mi vine s\u0103 urlu la el \u015fi s\u0103-l lovesc, o s\u0103 ma duc la el \u015fi o s\u0103-i spun calm cum m\u0103 simt \u015fi ce vreau s\u0103 fac. O s\u0103 spun ce-mi doresc \u00eentr-un mod matur pe care nu-l voi regreta mai t\u00e2rziu.”<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/em><\/p>\n

                                                            Comportamentele s\u0103n\u0103toase <\/strong>vor fi exersate \u00een cadrul imageriei \u015fi jocurilor de rol.<\/p>\n

                                                            Caz:<\/p>\n

                                                            T: \u00cenchide ochii \u015fi vizualizeaz\u0103 o imagine cu Richard venind acas\u0103. A venit t\u00e2rziu, copilul pl\u00e2nge \u015fi tu e\u015fti la cap\u0103tul puterilor. O po\u0163i vedea?<\/em><\/p>\n

                                                            C: Da.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103?<\/em><\/p>\n

                                                            C: \u00cel a\u015ftept, m\u00e2 \u00eenv\u00e2rt prin cas\u0103, m\u0103 uit la ceas.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ce sim\u0163i?<\/em><\/p>\n

                                                            C: Ba sunt terifiat\u0103 de g\u00e2ndul c\u0103 nu se va mai \u00eentoarce niciodat\u0103 acas\u0103, ba-mi vine s\u0103-l omor pentru ce-mi face.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd intr\u0103 pe u\u015f\u0103?<\/em><\/p>\n

                                                            C: Are o privire… suspicioas\u0103… ca \u015fi cum \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi dea seama ce dispozi\u0163ie am.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Ce-\u0163i vine s\u0103 faci?<\/em><\/p>\n

                                                            C: Nu \u015ftiu dac\u0103-mi vine s\u0103 \u0163ip la el \u015fi s\u0103-l bat cu pumnii \u00een piept sau s\u0103 alerg c\u0103tre el \u015fi s\u0103-l \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez.<\/em><\/p>\n

                                                            T: Cum \u00eempaci p\u0103r\u0163ile astea dou\u0103 din tine?<\/em><\/p>\n

                                                            C: Vorbesc p\u0103r\u0163ii furioase. \u00cei spun: “Ascult\u0103, \u00eel iube\u015fti \u015fi nu vrei s\u0103-l r\u0103ne\u015fti. E\u015fti sup\u0103rat\u0103 doar pentru c\u0103 te-ai g\u00e2ndit c\u0103 nu se mai \u00eentoarce acas\u0103 deloc. Dar uite-l acas\u0103, a\u015fa c\u0103 te po\u0163i bucura.”<\/em><\/p>\n

                                                            T: \u015fi ce r\u0103spunde partea furioas\u0103?<\/em><\/p>\n

                                                            C: “OK.” Spune c\u0103 e OK. <\/em><\/p>\n

                                                            Vorbind cu partea ei furioas\u0103, clienta face de fapt, interven\u0163ie pe mod, conduc\u00e2nd un dialog \u00eentre modurile Copilul Furios \u015fi Adultul S\u0103n\u0103tos.<\/p>\n

                                                            \u00cen role-play, terapeutul mai \u00eent\u00e2i modeleaz\u0103 comportamentul s\u0103n\u0103tos, juc\u00e2nd rolul de Adult S\u0103n\u0103tos, \u00een timp ce clientul va juca rolul modului disfunc\u0163ional. Apoi, rolurile se inverseaz\u0103.<\/p>\n

                                                            Urm\u0103torul pas este tema pentru acas\u0103. Sarcina comportamental\u0103 trebuie s\u0103 fie specific\u0103, situa\u0163ional\u0103 \u015fi se vor folosi FlashCard-uri:<\/p>\n

                                                            “S\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta o s\u0103-l \u00eentreb pe \u015fefu’ dac\u0103-mi\u00a0 pot lua un concediu la sf\u00e2r\u015fitul lui Mai. Chiar \u00eenainte de a-l \u00eentreba, o s\u0103-mi citesc FlashCard-ul \u015fi apoi o s\u0103 vizualizez situa\u0163ia exact a\u015fa cum am conceput-o. Dup\u0103 aceea, voi nota tot ce s-a petrecut, cum m-am sim\u0163it, la ce m-am g\u00e2ndit, ce am f\u0103cut, ce a f\u0103cut \u015feful meu.”<\/em><\/p>\n

                                                            *Clientul mereu va p\u0103stra o copie a temei sale! \u00cen plus, este vital pentru terapie ca terapeutul s\u0103 abordeze \u00een fiecare \u015fedin\u0163\u0103 tema de data trecut\u0103 pentru c\u0103 altfel, cientul va \u00een\u0163elege c\u0103 tema nu este foarte important\u0103 \u015fi c\u0103 terapeutul nu-i valorizeaz\u0103 eforturile.<\/p>\n

                                                            Caz:<\/p>\n

                                                            Alec, 35 ani, avocat. Recent, a divor\u0163at de Kay, dup\u0103 7 ani de c\u0103s\u0103torie. Cu toate c\u0103 a fost nefericit \u00een c\u0103s\u0103torie \u015fi se lupta cu o atrac\u0163ie sexual\u0103 dintre el \u015fi o coleg\u0103 de servici, Alec a fost complet surprins c\u00e2nd so\u0163ia sa i-a spus c\u0103 vrea s\u0103 divor\u0163eze. Nu i-a spus dec\u00e2t c\u0103 e nefericit\u0103 al\u0103turi de el, refuz\u00e2nd cererea lui de a \u00eencerca terapia de cuplu \u015fi p\u0103r\u0103sind locuin\u0163a \u00een aceea\u015fi zi. N-au avut copii. Dup\u0103 un an de la desp\u0103r\u0163ire, s-a pronun\u0163at divor\u0163ul iar Kay a disp\u0103rut complet din via\u0163a lui. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, Alec a venit la cabinet pentru terapie.<\/p>\n

                                                            Problema prezentat\u0103 de Alec a fost dificultatea ini\u0163ierii rela\u0163iilor cu femeile, \u00een special a celor care ar putea evolua c\u0103tre c\u0103s\u0103torie \u015fi familie. \u00cei era dificil s\u0103 intre \u00een scena unei \u00eent\u00e2lniri. \u00cen plus, nu \u00een\u0163elegea de ce Kay a pus cap\u0103t c\u0103s\u0103toriei lor \u015fi nici de ce femeia de care s-a sim\u0163it atras la servici l-a refuzat c\u00e2nd i-a propus o \u00eent\u00e2lnire. Era obsedat de aceast\u0103 femeie, petrec\u00e2nd mare parte din timpul de lucru g\u00e2ndindu-se la ea \u015fi \u00eencerc\u00e2nd s-o vad\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t performan\u0163a la munc\u0103 \u00eei era afectat\u0103.<\/p>\n

                                                            Alec are doi fra\u0163i mai \u00een v\u00e2rst\u0103. Mama a murit c\u00e2nd el avea 8 ani, fiind crescut de tat\u0103l \u00eendurerat. Fra\u0163ii s\u0103i au crescut \u015fi au plecat la facultate, l\u0103s\u00e2ndu-l pe el s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de tat\u0103 (de atunci s-a sim\u0163it \u00eenstr\u0103inat de cei doi fra\u0163i). \u00cen afara casei, Alec se sim\u0163ea ca un “inadaptat social”. Excela la \u015fcoal\u0103 \u00eens\u0103 nu reu\u015fea s\u0103-\u015fi fac\u0103 prieteni. Via\u0163a lui \u00eei p\u0103rea at\u00e2t de diferit\u0103 de cea a celorlal\u0163i care, aparent, n-aveau nici o grij\u0103, aveau parte de un climat familial pozitiv. Despre tat\u0103l s\u0103u, depresiv cronic, Alec spune: “Doarme aproape tot timpul sau se uit\u0103 la televizor. Atunci c\u00e2nd nu este \u00een pat, e pe canapea. Nu iese deloc afar\u0103 \u015fi nu se vede cu nimeni. Si… \u00een afar\u0103 de d\u0103-mi \u015fi mie sarea, <\/em>abia dac\u0103-mi vorbe\u015fte”.<\/p>\n

                                                            \u00cen faza de EVALUARE, s-a identificat schemele de:<\/p>\n

                                                            Abandon\/Instabilitate<\/em> (din moartea mamei \u015fi plecarea de accas\u0103 a celor doi fra\u0163i);<\/p>\n

                                                            Deprivare Emo\u0163ional\u0103<\/em> (din tat\u0103l distant, apatic \u015fi fra\u0163ii dezinteresa\u0163i);<\/p>\n

                                                            Izolare Social\u0103\/Alienare <\/em>(din climatul bizar de acas\u0103 care-l f\u0103cea s\u0103 se simt\u0103 diferit de colegi);<\/p>\n

                                                            Auto-Sacrificiu <\/em>(din faptul c\u0103 avea grij\u0103 de tat\u0103l s\u0103u).<\/p>\n

                                                            Stilul primar de coping este evitarea: <\/em>\u00a0A devenit workaholic. S-a cufundat \u00een munc\u0103 \u015fi mai t\u00e2rziu \u00een cariera sa de avocat. Este un om de succes. A cunoscut-o pe Kay la Facultatea de Drept, c\u0103s\u0103torindu-se dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani. Cu toate c\u0103 nu era \u00eendr\u0103gostit de ea, Kay era consecvent\u0103 \u015fi sensibil\u0103 iar lui \u00eei era fric\u0103 s\u0103 \u00eenfrunte lumea de unul singur. Ca \u015fi tat\u0103l s\u0103u, Kay era depresiv\u0103 cronic\u0103. Cu toate c\u0103 el \u00ee\u015fi dorea copii, ea a refuzat.Via\u0163a lor de cuplu era stabil\u0103 dar monoton\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 pasiune. (C\u0103s\u0103toria lui Alec cu Kay reprezint\u0103 un coping de predare \u00een fa\u0163a schemei de Deprivare Emo\u0163ional\u0103, <\/em>el replic\u00e2nd ternitatea afectiv\u0103 din via\u0163a de familie din copil\u0103ria sa.)<\/p>\n

                                                            Acum ceva timp, Alec a \u00eenceput s\u0103 se simt\u0103 atras sexual de Joan, o coleg\u0103 de serviciu. Ea a flirtat cu el c\u00e2t timp a fost c\u0103s\u0103torit dar refuz\u0103 s\u0103 accepte o \u00eent\u00e2lnire cu el de c\u00e2nd a divor\u0163at. Cu toate c\u0103 Joan acepta cadouri \u015fi favoruri din partea lui, nu era interesat\u0103 din punct de vedere romantic de el. “C\u00e2nd sunt cu ea, m\u0103 face s\u0103 m\u0103 simt ca \u015fi cum a\u015f fi centrul universului. E foarte intens\u0103 \u015fi atent\u0103 dar c\u00e2nd ma sunt \u015fi al\u0163ii \u00eemprejur, e distant\u0103.” <\/em>\u00a0Alec este atras de inconsecven\u0163a ei. Terapeutul infereaz\u0103 c\u0103 atrac\u0163ia lui fa\u0163\u0103 de Joan este din schem\u0103, foarte probabil fiind vorba de Auto-Sacrificiu<\/em> deoarece Alec \u00eei ofer\u0103 mult \u015fi prime\u015fte pu\u0163in.<\/p>\n

                                                            Pentru \u00eenceput, terapeutul \u00eel ajut\u0103 pe Alec s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura dintre patern-ul comportamental \u015fi originile din copil\u0103rie ale acestuia. IMAGERIE:<\/p>\n

                                                            T: \u00cenchide ochii \u015fi vizualizeaz\u0103 urm\u0103toarea scen\u0103: e\u015fti la servici \u015fi-\u0163i e dor de Joan. Ce vezi?<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P: M\u0103 v\u0103d pe mine st\u00e2nd la birou. \u00cencerc s\u0103 muncesc dar m\u0103 tot g\u00e2ndesc la ea, nu m\u0103 pot opri. Am g\u0103sit un articol pe care a\u015f vrea s\u0103 i-l dau… \u015ftiu c\u0103 ar fi interesat\u0103 de el, e despre…<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 T: (\u00eentrerupe) Partea diin tine care vrea s-o vad\u0103… ce spune partea aia?<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P: C\u0103 nu suport s\u0103 m\u0103 simt a\u015fa.<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 T: \u00ce\u0163i po\u0163i imagina o scen\u0103 din copil\u0103rie c\u00e2nd te-ai sim\u0163it la fel?<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P: Da. M\u0103 v\u0103d pe mine singur \u00een pat, pl\u00e2ng\u00e2nd dup\u0103 mama. E dup\u0103 ce-a murit. Indiferent c\u00e2t de mult o vroiam \u00eenapoi, nu se \u00eent\u00e2mpla.<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/em><\/p>\n

                                                            Atunci c\u00e2nd lui Alec \u00eei era dor de Joan la servici, i se activa schema de Abandon\/Instabilitate<\/em>, evoc\u00e2nd sentimente legate de moartea mamei. Pentru a sc\u0103pa de aceste sentimente, Alec pleca \u00een c\u0103utarea colegei.<\/p>\n

                                                            \u00cen continuare, s-a lucrat pe FlashCard cu prescrip\u0163ie comportamental\u0103 opus\u0103 paternului din schem\u0103 (dac\u0103 Adultul S\u0103n\u0103tos \u00ee\u015fi poate satisface par\u0163ial nevoile afective bazale, atunci Copilul Vulnerabil nu va trebui s\u0103 plece \u00een c\u0103utarea colegei pentru a-\u015fi satisface aceste nevoi).<\/p>\n

                                                            Dup\u0103 FlashCard, a urmat dialogul (Scaunul Gol) dintre Schem\u0103 (care-l focalizeaz\u0103 pe Joan) \u015fi Adultul s\u0103n\u0103tos (focalizat pe uitarea colegei, pe sarcini de lucru \u015fi pe cunoa\u015fterea altor femei).<\/p>\n

                                                            P (Schema): Du-te \u015fi caut-o. C\u00e2nd e\u015fti cu ea, e a\u015fa de bine… cum nu te-ai mai sim\u0163it de mult timp. Merit\u0103 s\u0103 sacrifici ceva timp de lucru pentru asta – ba chiar ar putea merita sa sacrifici totul – pentru a fi cu ea, chiar \u015fi pentru o singur\u0103 dat\u0103. <\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P (Adultul S\u0103n\u0103tos): Te \u00een\u015feli! Nu m\u0103 voi sim\u0163i bine ci dimpotriv\u0103. Mai r\u0103u ca niciodat\u0103. \u00cen afar\u0103 de \u015fi mai mult\u0103 singur\u0103tate, nu m\u0103 a\u015fteapt\u0103 nimic.<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P (Schema): Ai vreo idee\u00a0 despre cum va fi via\u0163a ta f\u0103r\u0103 ea? \u00ce\u0163i spun eu: plictisitoare. E\u015fti mai mult mort dec\u00e2t viu…<\/em><\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 P (Adultul S\u0103n\u0103tos): Te \u00een\u015feli! Nu trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat a\u015fa. A\u015f putea \u00eent\u00e2lni pe altcineva, cineva cu sentimente reciproce.<\/em><\/p>\n

                                                            DIALOGUL continu\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Alec simte c\u0103 Adultul S\u0103n\u0103tos a c\u00e2\u015ftigat dezbaterea cu Schema.<\/p>\n

                                                            Prima tem\u0103 pe ruperea patern-ului comportamental a lui Alec a fost s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 activit\u0103\u0163ile centrate pe Joan cu cititul FlashCard-ului \u015fi construirea de dialoguri \u00een scris. De\u015fi a reu\u015fit s\u0103 blocheze multe din comportamentele centrate pe Joan, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul zilei, Alec g\u0103sea un pretext pentru a o vedea. Pentru a bloca complet acest tip de comportament, s-a recurs la analiza avantajelor \u015fi dezavantajelor\u00a0 c\u0103ut\u0103rii. Principalul avantaj identificat a fost faptul c\u0103 exist\u0103 \u015fansa ca Joan s\u0103-i r\u0103spund\u0103 intr-un final insisten\u0163elor, Alec put\u00e2nd ob\u0163ine astfel ce-\u015fi dore\u015fte. Principalul dezavantaj, \u00eens\u0103, este faptul c\u0103 patern-ul comportamental \u00eel \u0163ine pe loc, \u00eei creeaz\u0103 suferin\u0163\u0103 \u015fi-i men\u0163ine sentimentul abandonului.<\/p>\n

                                                            BLOCAJELE \u00ceN SCHIMBAREA COMPORTAMENTAL\u0102<\/strong><\/p>\n

                                                            Dac\u0103 natura blocajului nu poate fi determinat\u0103 pe cale direct\u0103 (prin \u00eentreb\u0103ri), atunci cea mai buna metod\u0103 de investigare este imageria: pacientul va fi imersat \u00een scena problematica, av\u00e2nd ca scop initierea noului comportament iar obstacolele vor fi analizate \u00een termenii a ceea ce simte\/g\u00e2nde\u015fte\/vine s\u0103 fac\u0103. Un alt mod de a determina blocajul este de a analiza consecintele comportamentului dezirabil dup\u0103 ce acesta a fost ini\u0163iat \u015fi finalizat imaginistic: se vor urm\u0103ri sentimentele de vinov\u0103\u0163ie\/insecuritate\/team\u0103 etc.<\/p>\n

                                                            Se poate folosi \u015fi dialogul \u00eentre Adultul S\u0103n\u0103tos \u015fi Blocaj, at\u00e2t \u00een “scaunul gol” c\u00e2t \u015fi \u00een imagerie.<\/p>\n

                                                            Terapeutul va “impinge” constant dar empatic pacientul\u00a0 catre initierea comportamentului dezirabil. Uneori, atitudinea empatic\u0103 poate fi subminat\u0103…Se poate apela \u015fi la contingen\u0163e, \u00een cazul \u00een care rezisten\u0163ele la schimbare nu sunt dep\u0103\u015fite prin mijloacele de mai sus. Exist\u0103, totu\u015fi, situa\u0163ii \u00een care blocajele nu dispar,\u00a0 indiferent de eforturi. \u00cen aceste situa\u0163ii, terapeutul poate sugera o pauz\u0103 \u00een terapie, introduc\u00e2nd, de exemplu, ideea de dead-line: se decide c\u00e2t timp va fi alocat pentru schimbarea comportamental\u0103 \u015fi \u00een cazul \u00een care schimbarea nu apare \u00een acest interval, terapia va fi sistat\u0103 temporar. Terapeutul \u00eel \u00een\u015ftiin\u0163eaz\u0103 pe pacient c\u0103 terapia va putea fi reluat\u0103 imediat ce acesta va fi preg\u0103tit pentru schimbare. De retinut c\u0103 aceasta este o m\u0103sur\u0103 extrem\u0103 care va fi evitat\u0103 pe c\u00e2t posibil… Uneori, pacientii au nevoie de schimb\u0103ri ale anumitor circumstan\u0163e de via\u0163\u0103 \u00eenainte s\u0103 \u00eencerce schimbarea. Alteori, pur \u015fi simplu nu sunt \u00eenc\u0103 preg\u0103ti\u0163i.<\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            ANEXA I<\/strong><\/p>\n

                                                            (Schema FlashCard)<\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Con\u015ftientizarea tr\u0103irii afective situa\u0163ionale<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Acum m\u0103 simt__________________pentru c\u0103___________________________<\/p>\n

                                                            (emo\u0163ie)<\/p>\n

                                                             <\/p>\n

                                                            (situa\u0163ia declan\u015fatoare)<\/p>\n

                                                             <\/p>\n

                                                            Identificarea schemei(-lor)<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Cu toate astea, \u015ftiu c\u0103 este probabil rezultatul schemei mele de______________<\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 <\/strong>(numele schemei)<\/p>\n

                                                             <\/p>\n

                                                            Pe care mi-am \u00eensu\u015fit-o\u00a0 pe parcursul _______________________________________________________________<\/p>\n

                                                            (origine: copil\u0103rie\/adolescen\u0163\u0103; interac\u0163iuni specifice)<\/p>\n

                                                             <\/p>\n

                                                            Testarea realit\u0103\u0163ii<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Cu toate c\u0103 acum cred c\u0103______________________________________________________________,<\/p>\n

                                                            (interpret\u0103ri negative automate)<\/p>\n

                                                             <\/p>\n

                                                            \u00een realitate________________________________________________________<\/p>\n

                                                            \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>(interpret\u0103ri ra\u0163ionale alternative)<\/p>\n

                                                             <\/p>\n

                                                            Dovezile \u00een favoarea interpret\u0103rilor ra\u0163ionale alternative includ:___________________________________________________________<\/p>\n

                                                            (dovezi \u015fi exemple concrete)<\/p>\n

                                                             <\/p>\n

                                                            Instruc\u0163iuni comportamentale<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            De aceea, cu toate c\u0103-mi vine s\u0103 ________________________________________________________________<\/p>\n

                                                            (comportament specific schemei)<\/p>\n

                                                            \u00cemi este util s\u0103 ______________________________________________________________<\/p>\n

                                                            (comportament s\u0103n\u0103tos)<\/p>\n

                                                             <\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            ANEXA II\u00a0<\/strong>Jurnalul schemelor<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Declan\u015fator:<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Emo\u0163ii:<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Comportamente situa\u0163ionale:<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Scheme:<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Perspectiva s\u0103n\u0103toas\u0103:<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00cengrijor\u0103ri realiste:<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Exager\u0103ri:<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            \u00a0<\/strong><\/p>\n

                                                            Comportament s\u0103n\u0103tos:<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                                                            MODELUL CONCEPTUAL   Terapia schemelor este o form\u0103 inovatoare de terapie integrativ\u0103, elaborat\u0103 de c\u0103tre Jeffrey E. Young & co., ce se extinde, at\u00e2t ca sfer\u0103 conceptual\u0103 c\u00e2t \u015fi ca repertoriu al metodelor \u015fi tehnicilor, mult dincolo de limitele terapiei cognitiv-comportamentale tradi\u0163ionale. Aceast\u0103 form\u0103 de terapie integreaz\u0103 elemente specifice diferitelor \u015fcoli \u015fi curente psihologice: cognitiv-comportamentalism, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1369","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1369","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1369"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1369\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1417,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1369\/revisions\/1417"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1369"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}