{"id":1408,"date":"2015-06-23T15:59:57","date_gmt":"2015-06-23T12:59:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.psycovery.ro\/?page_id=1408"},"modified":"2015-06-23T16:02:27","modified_gmt":"2015-06-23T13:02:27","slug":"atacul-de-panica","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.psycovery.ro\/?page_id=1408","title":{"rendered":""},"content":{"rendered":"
\"panica\"Atacul de panic\u0103 nu este altceva dec\u00e2t r\u0103spunsul de fug\u0103 sau lupt\u0103 ce are ca \u0163int\u0103 propriul organism, men\u0163inut printr-o bucl\u0103 de feedback (sau cerc vicios) \u00een cadrul c\u0103reia simptomele se poten\u0163eaz\u0103 prin ele \u00eensele.<\/p>\n

R\u0103spunsul de fug\u0103 sau lupt\u0103 este o adaptare filogenetic\u0103 specific\u0103 \u00eentregului regn animal (de\u015fi manifest\u0103rile specifice difer\u0103 \u00eentre specii), dob\u00e2ndit\u0103 \u00een virtutea supravie\u0163uirii \u00een condi\u0163ii de pericol mortal.<\/p>\n

Procesele neurofiziologice sunt identice \u015fi \u00een cazul \u00een care e\u015fti atacat de un urs, \u015fi \u00een cazul unui atac de panic\u0103. Menirea acestora este s\u0103-\u0163i creasc\u0103 \u015fansele de supravie\u0163uire.<\/p>\n

Mecanismul psihologic<\/b><\/p>\n

Totul \u00eencepe cu procesarea unor senza\u0163ii fiziologice (de cele mai multe ori normale), interpretate \u00een mod eronat ca fiind precursorii unor pericole iminente poten\u0163ial fatale. Cele mai comune senza\u0163ii interpretate eronat care stau la baza majorit\u0103\u0163ii atacurilor de panic\u0103 sunt cele de la nivelul ritmului cardiac sau amplitudinii pulsului, individul interpret\u00e2ndu-le drept indicii ale unui iminent infarct sau sincop\u0103 (le\u015fin) . \u00cens\u0103 aproape orice senza\u0163ie proprio- sau interoceptiv\u0103 poate face subiectul unei interpret\u0103ri eronate generatoare de panic\u0103, unele persoane fiind focalizate pe func\u0163ia respiratorie, altele pe aparatul digestiv, pe analizatorul vestibular sau vizual, interpret\u00e2nd, de exemplu, o senza\u0163ie de ame\u0163eal\u0103 ce apare \u00een mod frecvent la schimbarea postural\u0103 brusc\u0103 din plan orizontal \u00een vertical (ridicarea din pat), drept semn al unui le\u015fin sau atac cerebral.<\/p>\n

De\u015fi interpret\u0103rile ini\u0163iale pot fi diverse, pe m\u0103sur\u0103 ce atacul de panic\u0103 evolueaz\u0103, interpret\u0103rile tind s\u0103 convearg\u0103 c\u0103tre stopul cardio-respirator sau pierderea controlului (\u201c\u00eemi pierd min\u0163ile\u201d) . Simptomele care se adaug\u0103 pe parcurs pot suporta ocazional interpret\u0103ri specifice \u00eens\u0103, \u00een general, ele sunt privite drept confirm\u0103ri \u015fi poten\u0163\u0103ri ale schemelor de pericol. Senza\u0163ia de amor\u0163eal\u0103 a extremit\u0103\u0163ilor poate fi interpretat\u0103 eronat ca fiind \u201csemn clar c\u0103 fac infarct\u201d.<\/p>\n

Bucla de feedback<\/b><\/p>\n

Cu fiecare simptom, individul \u00ee\u015fi \u00eent\u0103re\u015fte convingerea iminen\u0163ei unei fatalit\u0103\u0163i, frica evolu\u00e2nd rapid la spaim\u0103 \u015fi groaz\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce frica se intensific\u0103, simptomele (tahicardia, senza\u0163ia de sufocare, durerea \u00een piept etc.) se diversific\u0103 \u015fi amplific\u0103, intensific\u00e2nd \u015fi mai mult frica.<\/p>\n

Complica\u0163ii<\/b><\/p>\n

Atacul de panic\u0103 poate ap\u0103rea izolat, o persoan\u0103 av\u00e2nd 1-2 atacuri \u015fi at\u00e2t sau poate fi recurent, declan\u015f\u00e2ndu-se \u00een mod repetat \u00een anumite situa\u0163ii \u015fi circumstan\u0163e, justific\u00e2nd diagnosticul de tulburare de panic\u0103. Cea mai important\u0103 complica\u0163ie a tulbur\u0103rii de panic\u0103 este agorafobia. O persoan\u0103 care sufer\u0103 atacuri de panic\u0103 recurente tinde s\u0103 evite locurile (mijloace de transport \u00een comun, locul de munc\u0103, anumite str\u0103zi, parcuri, magazine etc.) sau situa\u0163iile (de socializare cu anumite persoane) \u00een care atacurile se declan\u015feaz\u0103, put\u00e2nd ajunge s\u0103 nu mai p\u0103r\u0103seasc\u0103 locuin\u0163a. Agorafobia \u00eengreuneaz\u0103 astfel considerabil accesul la servicii terapeutice, favoriz\u00e2nd instalarea altor tulbur\u0103ri cum ar fi depresia.<\/p>\n

Factori favorizan\u0163i<\/b><\/p>\n

O persoan\u0103 care trece printr-o perioad\u0103 de stres (pierderea jobului. divor\u0163, investiga\u0163ii sau proceduri medicale etc.) poate experimenta un atac de panic\u0103. Anxietatea asociat\u0103 acestor situa\u0163ii activeaz\u0103 par\u0163ial sistemul nervos vegetativ simpatic, induc\u00e2nd organismului o stare de u\u015foar\u0103 activare, vigilen\u0163\u0103, \u00eencordare muscular\u0103, puls ridicat etc. Aceste modific\u0103ri pot atrage aten\u0163ia \u015fi tendin\u0163a individului care le poate interpreta eronat.<\/p>\n

Anxietatea generalizat\u0103 caracterizeaz\u0103 persoanele care obi\u015fnuiesc s\u0103 se \u00eengrijoreze masiv \u015fi \u00een mod constant. Fiziologic, suport\u0103 acelea\u015fi simptome ca \u00een cazul unei persoane ce trece printr-o perioad\u0103 de stres, \u00eens\u0103 pe termen lung. \u00centr-o mare parte, persoanele care sufer\u0103 de tulburarea de panic\u0103, sufer\u0103 \u015fi de anxietate generalizat\u0103<\/p>\n

Tulburarea hipocondriac\u0103. Cei cu aceast\u0103 tulburare sunt predispu\u015fi \u015fi la atacuri de panic\u0103. Mecanismul tulbur\u0103rii hipocondriace este asem\u0103n\u0103tor celui din anxietatea generalizat\u0103, diferen\u0163iindu-se \u00een special prin tipul de \u00eengrijor\u0103ri \u2013 cu privire la s\u0103n\u0103tate. Aten\u0163ia celui cu tulburare hipocondriac\u0103 este concentrat\u0103 pe propriul organism \u00een efortul acestuia de a surprinde \u015fi controla eventualele \u201cabateri de la normal\u201d ale proceselor fiziologice, fiind astfel predispus la interpret\u0103ri eronate ale senza\u0163iilor.<\/p>\n

Hipertiroidismul poate induce manifest\u0103ri similare. \u00cenainte de abordarea psihoterapeutic\u0103 a panicii este necesar\u0103 excluderea (sau tratarea) hipertiroidismului. Aceea\u015fi necesitate exist\u0103 \u015fi \u00een condi\u0163iile unei posibile afec\u0163iuni cardiace.<\/p>\n

Consumul unor substan\u0163e psihoactive poate induce sau facilita simptome de panic\u0103.<\/p>\n

Mecanismul fiziologic<\/b><\/p>\n

C\u0103nd organismul percepe un pericol major, aproape instantaneu sistemul nervos central activeaz\u0103 sistemul nervos vegetativ simpatic care, mai departe, ridic\u0103 brusc tonusul mu\u015fchilor scheletici necesari \u00een caz de lupt\u0103 sau fug\u0103 \u2013 cei care asigur\u0103 mi\u015fcarea \u015fi cei care asigur\u0103 respira\u0163ia. Uneori, mu\u015fchii sunt at\u00e2t de tensiona\u0163i \u00eenc\u00e2t individul \u00eencremene\u015fte \u2013 o a treia form\u0103 de manifestare a r\u0103spunsului de fug\u0103 sau lupt\u0103. Acum se produce \u015fi dezinhibarea reflexelor spinale \u015fi erec\u0163ia capilar\u0103. Simptome: tremor \u015fi tensiune muscular\u0103 general\u0103, picioare de piatr\u0103, piele de g\u0103in\u0103. <\/i><\/p>\n

Concomitent, sistemul nervos central trimite impulsuri nervoase c\u0103tre glandele suprarenale care \u00eencep s\u0103 descarce \u00een s\u00e2nge epinefrin\u0103 (adrenalin\u0103), norepinefrin\u0103 \u015fi cortizol.<\/p>\n

Catecolaminele (epinefrina \u015fi norepinefrina) ajung \u00een vasele de s\u00e2nge care irig\u0103 mu\u015fchii scheletici \u015fi creierul \u015fi se leag\u0103 de adrenoreceptorii \u1e9e, relax\u00e2nd mu\u015fchii netezi. Simultan, pulsul cardiac \u015fi frecven\u0163a respiratorie accelereaz\u0103. \u00cen consecin\u0163\u0103, aceste vase se dilat\u0103 iar debitul sangvin cre\u015fte, asigur\u00e2ndu-se astfel cre\u015fterea vitezei de transport a oxigenului \u015fi glucozei la mu\u015fchi \u015fi creier. Simptome: palpita\u0163ii, senza\u0163ie de sufocare. <\/i><\/p>\n

Catecolaminele ajung \u00een vasele de s\u00e2nge care irig\u0103 sistemul digestiv \u015fi imunitar \u015fi \u00een capilarele din extremit\u0103\u0163i \u015fi se leag\u0103 de adrenoreceptorii \u03b1, contract\u00e2nd mu\u015fchii netezi ai acestora. Astfel, diametrul acestor vase se reduce, diminu\u00e2ndu-se in consecin\u0163\u0103 debitul sangvin. Acelea\u015fi substan\u0163e determin\u0103 contractarea celulelor din glandele sudoripare. Peristaltismul gastrointestinal este oprit, func\u0163ia digestiv\u0103 este radical \u00eencetinit\u0103, concentra\u0163ia de acid gastric cre\u015fte iar activitatea sistemului imunitar este temporar sistat\u0103.Simptome: extremit\u0103\u0163i reci, amor\u0163ite, grea\u0163\u0103.<\/i><\/p>\n

Sursa de energie a mu\u015fchilor scheletici \u015fi creierului este glucoza. Epinefrina \u015fi cortizolul neutralizeaz\u0103 insulina din s\u00e2nge, \u00eempiedic\u00e2nd temporar depozitarea glucozei \u00een celule. \u00cen plus, este inhibat\u0103 \u015fi secre\u0163ia insulinei la nivelul pancreasului. Glucoza va r\u0103m\u00e2ne, astfel, pentru mai mult timp \u00een sistemul circulator. Pentru cre\u015fterea concentra\u0163iei de glucoz\u0103 seric\u0103, este accelerat metabolismul, \u00een special lipoliza \u015fi glicogenoliza, dou\u0103 procese metabolice \u00een cadrul c\u0103rora organismul ob\u0163ine glucoz\u0103 din lipide.<\/p>\n

Datorit\u0103 intensific\u0103rii respira\u0163iei (hiperventila\u0163ie), scade concentra\u0163ia de CO2 din organism, acest lucru duc\u00e2nd la sc\u0103derea acidit\u0103\u0163ii s\u00e2ngelui (pH alcalin), fenomen cunoscut sub numele de alcaloz\u0103 respiratorie. Simptome: ame\u0163eal\u0103, senza\u0163ie de \u201cace \u015fi spini\u201d \u00een extremit\u0103\u0163i, amor\u0163eli, confuzie.<\/i><\/p>\n

Datorit\u0103 tension\u0103rii mu\u015fchilor abdominali, toracici \u015fi ai g\u00e2tului, pe de-o parte, \u015fi nevoii de men\u0163inere respira\u0163iei la o frecven\u0163\u0103 crescut\u0103 timp de mai multe minute, apar simptome precum durerea toracic\u0103 sau nodul \u00een g\u00e2t.<\/i><\/p>\n

Pentru minimizarea impactului leziunilor asupra capacit\u0103\u0163ii de lupt\u0103 sau fug\u0103, glanda pituitar\u0103 secret\u0103 endorfine (neuropeptide opioide endogene), substan\u0163e care, pe l\u00e2ng\u0103 blocarea semnalelor nervoase durerose, pot induce \u015fi st\u0103ri de euforie, sau simptome disociative (depersonalizare \u015fi derealizare) .<\/i><\/p>\n

Alte simptome posibile:<\/b> relaxarea vezicii urinare, \u00eengustarea c\u00e2mpului vizual, \u00eence\u0163o\u015farea vederii, diminuarea acuit\u0103\u0163ii acustice, dilatarea pupilelor, ro\u015fea\u0163\u0103\/paloare facial\u0103.<\/i><\/p>\n

Tratament<\/b><\/p>\n

\u00cen cadrul \u015fedin\u0163elor de psihoterapie cognitiv-comportamental\u0103, dup\u0103 excluderea posibilelor cauze organice ale manifest\u0103rilor, tulburarea de panic\u0103 va fi abordat\u0103 din cele trei perspective bine-cunoscute: cognitiv\u0103, emo\u0163ional\u0103 (inclusiv fiziologic\u0103) \u015fi comportamental\u0103, urm\u0103rindu-se identificarea \u015fi \u00eenlocuirea interpret\u0103rilor eronate ale senza\u0163iilor cu unele realiste, \u00eensu\u015firea unor tehnici de gestionare a r\u0103spunsului amigdalian (frica \u015fi componentele fiziologice ale acesteia) \u015fi extinc\u0163ia comportamentelor de asigurare \u015fi evitare care stau la baza evolu\u0163iei tulbur\u0103rii, obiectivul final fiind \u00eempiedicarea declan\u015f\u0103rii atacului de panic\u0103 \u015fi reducerea intensit\u0103\u0163ii simptomelor la un nivel satisf\u0103c\u0103tor pentru client.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Vrei s\u0103-\u0163i faci o programare?<\/a><\/em><\/p>\n

Florin P\u0103noiu<\/em><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Atacul de panic\u0103 nu este altceva dec\u00e2t r\u0103spunsul de fug\u0103 sau lupt\u0103 ce are ca \u0163int\u0103 propriul organism, men\u0163inut printr-o bucl\u0103 de feedback (sau cerc vicios) \u00een cadrul c\u0103reia simptomele se poten\u0163eaz\u0103 prin ele \u00eensele. R\u0103spunsul de fug\u0103 sau lupt\u0103 este o adaptare filogenetic\u0103 specific\u0103 \u00eentregului regn animal (de\u015fi manifest\u0103rile specifice difer\u0103 \u00eentre specii), dob\u00e2ndit\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-1408","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1408","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1408"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1408\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1414,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1408\/revisions\/1414"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1408"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}