{"id":792,"date":"2014-04-12T13:24:31","date_gmt":"2014-04-12T10:24:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.psycovery.ro\/?page_id=792"},"modified":"2014-05-12T16:16:33","modified_gmt":"2014-05-12T13:16:33","slug":"ce-este-psihoterapia","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.psycovery.ro\/?page_id=792","title":{"rendered":"Ce este psihoterapia"},"content":{"rendered":"

\"dezv_pers\"<\/a>Oric\u00e2t de absurd\u0103 ar fi ac\u0163iunea de a defini ceva prin ceea ce nu este, datorit\u0103 stereotipiilor \u015fi preconcep\u0163iilor care ne \u00eenv\u0103luie existen\u0163a, acest lucru este justificabil, m\u0103car pentru \u00eenceput.<\/p>\n

1.\u00a0\u00a0Psihoterapia NU este o rela\u0163ie dintre un comerciant de sfaturi \u015fi solu\u0163ii \u015fi un client.<\/strong>\u00a0Mult\u0103 lume se prezint\u0103 la cabinet \u00een speran\u0163a c\u0103 va g\u0103si acolo un expert \u00een probleme de via\u0163\u0103 care s\u0103 prescrie contra-cost solu\u0163ii \u015fi sfaturi, aidoma unui medic. Motivul pentru care un terapeut nu face a\u015fa ceva este simplu: \u00een loc s\u0103-\u0163i \u00eensu\u015fe\u015fti abilit\u0103\u0163i de rezolvare a propriilor probleme \u015fi strategii de prevenire a acestora, s-ar putea s\u0103 ajungi s\u0103 pl\u0103te\u015fti un str\u0103in pentru a-\u0163i conduce via\u0163a, \u015fi pentru a \u00eent\u0103ri cauzele problemelor tale. Sigur c\u0103 un alcoolic ar prefera abstinen\u0163ei alternativa unor medici care, prin absurd, ar accepta s\u0103-i fac\u0103 transplant hepatic odat\u0103 la 4-5 ani, dar\u2026<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0Psihoterapia NU este un demers \u00een urma c\u0103ruia rezult\u0103 c\u0103 e\u015fti sau nu nebun.<\/strong>\u00a0Mul\u0163i clien\u0163i, \u00een primele \u015fedin\u0163e, dup\u0103 ce \u00ee\u015fi expun dificult\u0103\u0163ile, vor s\u0103 afle dac\u0103 sunt sau nu nebuni. Ei bine, nebunia nu face parte din dic\u0163ionarul unui psihoterapeut \u015fi\u2026 nici psihiatru. Uimitor, poate, este un concept specific literaturii beletristice, mass-mediei, bancurilor, discu\u0163iilor informale, certurilor etc. \u00eens\u0103 nicidecum psihoterapiei. \u00cenainte de a te \u00eentreba dac\u0103 e\u015fti sau nu nebun, poate c\u0103 \u0163i-ar fi mai util s\u0103 te \u00eentrebi la ce \u0163i-ar folosi r\u0103spunsul. Un diagnostic psihiatric serve\u015fte la alc\u0103tuirea unui plan de tratament medicamentos. Cum noi, psihoterapeu\u0163ii, nu administr\u0103m pastile, diagnosticul psihiatric ne este inutil.<\/p>\n

\u00centr-o societate \u00een care predomin\u0103 o viziune mecanicist\u0103 asupra individului, \u00een care se presupune c\u0103 ar exista un fel de model, tipar sau standard de conduit\u0103 care define\u015fte normalitatea, presiunea social\u0103 sanc\u0163ioneaz\u0103 abaterile comportamentale de la o medie fondat\u0103 tocmai pe aceste abateri. Media dintre 10 \u015fi 6 este 8\u2026 8 reprezint\u0103 standardul comportamental de normalitate \u00eencurajat de societatea lui 10 \u015fi 6, motiv pentru care \u015fi 10 \u015fi 6 se raporteaz\u0103 la \u015fi tind s\u0103 fie 8. Paradoxul este c\u0103 10 \u015fi 6 se pot suspecta reciproc de nebunie pentru faptul c\u0103 nu sunt 8, chiar dac\u0103 nici 10 \u015fi nici 6 nu e 8, acesta fiind tocmai ceea ce au \u00een comun cele dou\u0103 cifre. Acum poate vei g\u00e2ndi c\u0103, \u00een realitate, cei mai mul\u0163i oameni sunt 8 (\u201cnormali\u201d) \u015fi foarte pu\u0163ini 10, 6 sau alte cifre (\u201cnebuni\u201d). Dac\u0103 ar fi a\u015fa, ar trebui ca cele mai multe \u00eenghe\u0163ate s\u0103 fie cu vanilie, preferata lui 8 \u015fi numai c\u00e2teva cu ciocolat\u0103, fructe de p\u0103dure, l\u0103m\u00e2ie, portocale, vi\u015fine etc. \u2026 A\u015fadar, nu te a\u015ftepta de la psihoterapeut s\u0103 te catalogheze drept \u201cnebun\u201d dac\u0103 \u201c\u00eenghe\u0163ata\u201d ta preferat\u0103 nu este de vanilie. Dimpotriv\u0103, unul din rolurile noastre este acela de a te ajuta s\u0103-\u0163i clarifici preferin\u0163ele pentru diferite tipuri de \u00eenghe\u0163at\u0103.<\/p>\n

3.\u00a0\u00a0Psihoterapia NU este un set de interven\u0163ii oculte, magice, mistice.<\/strong>\u00a0Chiar dac\u0103 unii clien\u0163i se arat\u0103 uimi\u0163i de ceea ce con\u015ftientizeaz\u0103 la un moment dat, de schimb\u0103rile ample care survin \u00een urma aplic\u0103rii unor tehnici \u015fi metode psihoterapeutice, de felul in care \u00ee\u015fi schimb\u0103 comportamentul imediat dup\u0103 ce un simplu g\u00e2nd a fost schimbat, de nivelul relax\u0103rii atins in urma unui simplu exerci\u0163iu de respira\u0163ie, te putem asigura c\u0103 pentru tot ceea ce se petrece \u00een cabinet exist\u0103 o explica\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103 de care nu vei fi str\u0103in atunci c\u00e2nd vom lucra.<\/p>\n

Acum, dup\u0103 ce ai f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu ceea ce NU este psihoterapia, con\u015ftien\u0163i c\u0103 asta nu te va face s\u0103 ne onorezi cu o vizit\u0103, consider\u0103m c\u0103 este momentul s\u0103 afli \u015fi ceea ce este:<\/p>\n

1.\u00a0\u00a0Psihoterapia este o oglind\u0103<\/strong>\u00a0\u00een care tu, clientul, \u00ee\u0163i prive\u015fti propria reflexie: propriile dorin\u0163e, motive, scopuri, comportamente, dificult\u0103\u0163i, emo\u0163ii, g\u00e2nduri \u015fi convingeri, propriile perspetive asupra realit\u0103\u0163ii. Av\u00e2nd \u00een fa\u0163a ochilor propria reflexie, \u00ee\u0163i po\u0163i ajusta singur modul de a g\u00e2ndi, sim\u0163i \u015fi ac\u0163iona.<\/p>\n

Nu de pu\u0163ine ori, g\u00e2nduri ca: \u201cnu pot face nimic bine\u201d, \u201cnimeni nu m\u0103 place\u201d, \u201cnu m\u0103 voi descurca\u201d, ne fac s\u0103 ne sim\u0163im tri\u015fti, singuri, descump\u0103ni\u0163i, anxio\u015fi, ne inhib\u0103 ini\u0163iativa, ne fac s\u0103 abandon\u0103m activit\u0103\u0163i care ne fac pl\u0103cere, ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 func\u0163ion\u0103m optim la locul de munc\u0103, la \u015fcoal\u0103, \u00een societate, in rela\u0163ii apropiate. Psihoterapeutul \u00ee\u0163i va reflecta aceste lucruri \u015fi interac\u0163iunile dintre ele, astfel \u00eenc\u00e2t tu s\u0103 le po\u0163i privi \u201cin ochi\u201d, analiza din punt de vedere logic \u015fi al utilit\u0103\u0163ii, compara cu trecutul t\u0103u real \u015fi ajusta la realitate.<\/p>\n

2.\u00a0\u00a0Psihoterapia este un proces de schimbare.<\/strong>\u00a0Pentru a ie\u015fi din stereotipul de care, probabil, e\u015fti deja s\u0103tul, \u00ee\u0163i propunem s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la o situa\u0163ie din trecutul t\u0103u \u00a0\u00een care a ap\u0103rut o problem\u0103 pe care ai rezolvat-o. Pentru ca o situa\u0163ie s\u0103 devin\u0103 problem\u0103 trebuie s\u0103 existe un scop (ce \u0163i-ai dorit tu s\u0103 ob\u0163ii) \u015fi cel pu\u0163in un obstacol (ce te-a \u00eempiedicat ini\u0163ial s\u0103 ob\u0163ii ce-\u0163i doreai). Calitatea de obstacol este dat\u0103 de percep\u0163ia unei discrepan\u0163e dintre ceea ce consideri tu c\u0103 po\u0163i, cuno\u015fti, posezi \u015fi ceea ce consideri c\u0103 ai avea nevoie s\u0103 po\u0163i, cuno\u015fti \u015fi posezi pentru a-l dep\u0103\u015fi. Percep\u0163ia discrepan\u0163ei genereaz\u0103 anumite st\u0103ri suflete\u015fti nu \u00eentotdeauna pozitive. G\u00e2nde\u015fte-te acum la felul \u00een care ai dep\u0103\u015fit tu obstacolul. Dup\u0103 ce l-ai dep\u0103\u015fit, discrepan\u0163a perceput\u0103 ini\u0163ial de tine a disp\u0103rut, acest lucru modific\u00e2ndu-\u0163i percep\u0163ia asupra obstacolului \u015fi situa\u0163iei \u00een ansamblu dar \u015fi starea sufleteasc\u0103. Pentru c\u0103 acum consideri c\u0103 po\u0163i ini\u0163ia \u015fi sus\u0163ine anumite comportamente necesare rezolv\u0103rii, cuno\u015fti obstacolul \u015fi dispui de instrumentele necesare (fizice, mentale etc.), \u00een situa\u0163ii similare \u00a0nu vei mai vedea obstacole ci doar condi\u0163ii iar situa\u0163iile similare \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie probleme. Te-ai schimbat. Tu, \u201ccel de acum\u201d, ai o reprezentare a unei realit\u0103\u0163i diferit\u0103 de cea pe care o aveai tu, \u201ccel de atunci\u201d. Acum dispui de un set comportamental pe care nu-l aveai atunci. Cu alte cuvinte, sim\u0163i, g\u00e2nde\u015fti \u015fi te compor\u0163i diferit.<\/p>\n

La cabinet, oamenii se prezint\u0103 din diverse motive, de multe ori altele dec\u00e2t cele expuse ini\u0163ial, vin pentru a-\u015fi rezolva probleme emo\u0163ionale sau existen\u0163iale complicate, delicate \u015fi chiar grave \u015fi urgente, \u00eens\u0103 uneori clarificarea obstacolului este suficient\u0103 pentru ca o situa\u0163ie s\u0103 inceteze a mai fi problematic\u0103. Indiferent de aceste aspecte, pentru a le rezolva, este necesar s\u0103 se schimbe, asemeni \u0163ie: s\u0103-\u015fi formeze o imagine clar\u0103 asupra obstacolului, s\u0103 identifice resursele (interne sau externe) de care au nevoie pentru a-l dep\u0103\u015fi, s\u0103-\u015fi schimbe modul de a g\u00e2ndi despre problem\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 noi modele comportamentale adaptative prin intermediul c\u0103rora s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 situa\u0163iilor problematice viitoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Oric\u00e2t de absurd\u0103 ar fi ac\u0163iunea de a defini ceva prin ceea ce nu este, datorit\u0103 stereotipiilor \u015fi preconcep\u0163iilor care ne \u00eenv\u0103luie existen\u0163a, acest lucru este justificabil, m\u0103car pentru \u00eenceput. 1.\u00a0\u00a0Psihoterapia NU este o rela\u0163ie dintre un comerciant de sfaturi \u015fi solu\u0163ii \u015fi un client.\u00a0Mult\u0103 lume se prezint\u0103 la cabinet \u00een speran\u0163a c\u0103 va g\u0103si […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":5,"comment_status":"closed","ping_status":"open","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-792","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/792","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=792"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/792\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1215,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/792\/revisions\/1215"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=792"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}