<\/p>
Dup\u0103 cum am v\u0103zut, mecanismul singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i durerea care \u00eenso\u021be\u0219te separarea sunt adapt\u0103ri c\u0103rora le dator\u0103m existen\u021ba. Acest mecanism, \u00eens\u0103, face parte dintr-o adaptare mai ampl\u0103 pe care o vom investiga \u00een cele ce urmeaz\u0103: ata\u0219amentul. Ambele sexe dispun de adapt\u0103ri (predilec\u0163ii) ce promoveaz\u0103 strategii de \u00eemperechere at\u00e2t pe termen scurt c\u00e2t \u0219i pe termen lung. La etaje superioare de organizare, \u00eent\u00e2lnim adapt\u0103ri de \u00eemperechere pe termen lung care au rolul de a conjuga output-ul sistemului primar DORIN\u0162\u0102 cu output-urile celorlalte sisteme primare precum C\u0102UTARE, PANIC\u0102, FRIC\u0102 etc. \u015fi de a formula un r\u0103spuns comportamental integrat, adaptat la context. Ideea central\u0103 este urm\u0103toarea: la nivel secundar, adapt\u0103rile de \u00eemperechere pe termen lung ale ambelor sexe\u00a0se condi\u0163ioneaz\u0103 reciproc\u00a0\u00eentr-o rela\u0163ie de contrabalansare sau antagonism. Procesele ter\u0163iare care constituie interfa\u0163a organismului cu habitatul cultural (memetic) pot fi parazitate de complexe memetice (sisteme conceptuale) care, cupl\u00e2ndu-se la output-urile sistemelor bazale, pot distruge aceast\u0103 balan\u0163\u0103. Suprascrierea unui cod memetic peste codul unei adapt\u0103ri specifice unui sex \u00eei poate sista activitatea, anul\u00e2nd astfel necesitatea adapt\u0103rii antagonice a celuilalt sex. Mai concret, dac\u0103 femeile renun\u021b\u0103 voluntar la adaptarea pentru \u00eemperecherea pe termen lung favoriz\u00e2nd \u00eemperecherea pe termen scurt, nu mai r\u0103m\u00e2ne nimic care s\u0103 stimuleze adaptarea pe termen lung la b\u0103rba\u021bi. Distrugerea acestei p\u00e2rghii filogenetice poate rezulta \u00eentr-o catastrof\u0103, at\u00e2t indivi- dual\u0103 c\u00e2t \u015fi de ordin social. Libertinajul sexual \u015fi negarea diferen\u0163elor sexuale sunt exemple de complexe memetice parazite pe care le vom explora \u00een continuare dar nu \u00eenainte de a trece \u00een revist\u0103 c\u00e2teva studii \u015fi de a stabili un punct de pornire.<\/p>
Femeile \u015fi b\u0103rba\u0163ii sunt diferi\u0163i nu doar \u00een aspecte care \u0163in de morfologie. R\u0103spundem diferit la stres. Un studiu (Cahill, 2001) arat\u0103 clar faptul c\u0103 expunerea la o situa\u021bie periculoas\u0103 \u00een cazul femeilor declan\u0219eaz\u0103 activarea amigdalei st\u00e2ngi, parte a sistemului amigdalian implicat\u0103 \u00een fixarea mnezic\u0103 a eveni- mentelor aversive, \u00een timp ce \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor se activeaz\u0103 amigdala dreapt\u0103, structur\u0103 cu rol de intensificare a r\u0103spunsului motor. Output-ul sistemului emo\u021bional primar este convertit diferit \u00een func\u021bie de sistemul amigdalian \u00een care ajunge (sistem emo\u021bional secundar) \u00een ac\u021biune \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor \u0219i \u00een amintire emo\u021bional\u0103 detaliat\u0103 \u00een cazul femeilor. Aceast\u0103 idee este dublat\u0103 de alte dou\u0103 studii. Unul dintre acestea eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 femeile tind s\u0103-\u0219i formeze amintiri mai puternice ale evenimen- telor emo\u021bionale comparativ cu b\u0103rba\u021bii (Hamann, 2005) iar celalalt indic\u0103 faptul c\u0103 activitatea amigdalei drepte este str\u00e2ns legat\u0103 de ac\u021biune (Lanteaume, 2007). Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 intersexual\u0103 vis-\u00e0-vis de stres este probabil principalul motiv pentru care sexul masculin nu obi\u015fnuie\u015fte s\u0103-\u015fi exprime emo\u0163iile prin intermediul limbajului. Energia emo\u0163ional\u0103 negativ\u0103 \u00een cazul b\u0103rba\u0163ilor este menit\u0103 a fi convertit\u0103 \u00een ac\u0163iune \u00een timp ce \u00een cazul femeilor aceasta este convertit\u0103 \u00een engrame emo\u0163ionale detaliate (la a c\u0103ror fixare probabil c\u0103 expresia emo\u0163iilor prin intermediul limbajului verbal, para- \u015fi non-verbal contribuie \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103). O alt\u0103 descoperire (dureroas\u0103 pentru adep\u0163ii constructi- vismului social al genurilor) \u00een ceea ce prive\u015fte diferen\u0163ele intersexuale este faptul c\u0103 puii maimu\u0163elor vervet arat\u0103 \u00een mod consecvent predilec\u0163ii specifice sexului pentru juc\u0103rii, similare copiilor (Alexander, 2002). Aceste predilec\u0163ii nu sunt rezultatul educa\u0163iei ci al constitu\u0163iei genetice.<\/p>
Un alt subiect care necesit\u0103 aten\u0163ia noastr\u0103 este rela\u0163ia de cuplu \u015fi ata\u015famentul. Conexiunea care se construie\u015fte \u00een cadrul unei rela\u0163ii este esen\u0163ial\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea individului. Ruperea acestei leg\u0103turi las\u0103 individul vulnerabil \u00een fa\u0163a unor afec\u0163iuni grave induse de stres (Smith, 2011; Bartz, 2006) Alte studii arat\u0103 faptul c\u0103 separarea unor animale de perechile lor conduce la alterarea func\u0163iei cardiovasculare, la amplificarea activit\u0103\u0163ii axei HPS (hipotalamus-pituitar\u0103-suprarenale) \u015fi la simptomatologie anxios-depresiv\u0103 (Grippo, 2007a; 2007b; 2007c; 2008; Lieberwirth, 2012). \u00cen cazul oamenilor si al primatelor superioare, consolarea partenerului de cuplu (m\u00e2ng\u00e2ierea, \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea) consecutiv unui eveniment stresant reprezint\u0103 o modalitate critica de coping la stress (Fraser, 2008; Dunbar, 2010). Separarea social\u0103 (4 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni) cauzeaz\u0103 intensificarea expresiei receptorilor oxitocinici \u00een nucleul paraventricular al hipotalamusului \u00een cazul ambelor sexe \u015fi cre\u015fterea concentra\u0163iei oxitocinei \u00een s\u00e2nge doar \u00een cazul femelelor. (Pournajafi, 2013). Sistemul oxitocinic joac\u0103 un rol aparte \u00een modularea r\u0103spun- surilor fiziologice \u015fi comportamentale la ruperea leg\u0103turii. Ata\u0219amentul poate ac\u021biona ca un buffer \u00eempotriva evenimentelor aversive. O or\u0103 de imobilizare a unei femele intensific\u0103 com- portamentul anxios si creste concentra\u021bia seric\u0103 a cortico- steronului (hormon al stresului) \u00een femelele care se recupereaz\u0103 singure, comparativ cu femelele care se recupereaz\u0103 al\u0103turi de partenerul de cuplu. \u00cen cazul recuper\u0103rii in cuplu a fost eviden\u021biat\u0103 o intensificare a eliber\u0103rii oxitocinei in nucleul paraventricular (Smith, 2014).<\/p>
Ok, am v\u0103zut faptul c\u0103 ata\u015famentul \u015fi rela\u0163ia de cuplu sunt esen\u0163iale pentru protejarea indivizilor \u00eempotriva efectelor nocive ale stresului, c\u0103 dezintegrarea rela\u0163iei declan\u015feaz\u0103 r\u0103spunsul la stres \u015fi c\u0103 la baza ata\u015famentului exist\u0103 mecanisme diferite \u00een func\u0163ie de sex. Dar cum se manifest\u0103 aceste mecanisme \u00een timpul form\u0103rii ata\u015famentului? Atunci c\u00e2nd le-a fost prezentata \u201eo op\u021biune mai buna\u201d, masculii care formau un cuplu nu au manifestat o schimbare semnificativ\u0103 in preferin\u0163e. To\u0163i masculii au continuat s\u0103 trateze femelele noi (op\u0163iunea mai bun\u0103) drept intru\u0219i teritoriali \u00eens\u0103 un subset de femele au manifestat o preferin\u021b\u0103 mai puternic\u0103 pentru masculii noi (op\u021biunea mai bun\u0103). Aceste observa\u021bii indic\u0103 faptul c\u0103 rolul formarii conexiunii de cuplu difer\u0103 \u00een func\u021bie de sex, func\u0163ion\u00e2nd ca o perioad\u0103 prelungit\u0103 de evaluare a partenerului numai \u00een cazul sexului feminin (Leese, 2012).<\/p>
Un studiu major (Fernandes, 2016) a b\u0103tut \u00een cuie empirice un adev\u0103r prezent de mult\u0103 vreme \u00een con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103. Dar uneori chiar \u015fi un truism are nevoie de suport empiric. \u00cen general femeia se simte mai apropiat\u0103 de b\u0103rbat a doua zi dup\u0103 sex. B\u0103rbatul, \u00eens\u0103, se simte mai pu\u021bin legat de femeie dup\u0103 aceea. Mai mult, b\u0103rbatul tinde s-o vad\u0103 mai pu\u021bin atr\u0103g\u0103toare imediat dup\u0103 ce sexul s-a \u00eencheiat, experiment\u00e2nd ceea ce inspira\u0163ia altor autori i-a f\u0103cut s\u0103 numeasc\u0103 \u201etulburare de emo\u0163ii negative postcoitale\u201d. Ipoteza general\u0103 pe care au mers a fost faptul c\u0103 vinov\u0103\u0163ia, ru\u015finea \u015fi alte emo\u0163ii negative care emerg \u00een con\u015ftiin\u0163a b\u0103rbatului imediat dup\u0103 finalizarea contactului sexual nu sunt o tulburare ci \u00eendeplinesc o func\u0163ie adaptativ\u0103 de men\u0163inere a reputa\u0163iei sale sexuale \u00eemping\u00e2nd b\u0103rbatul \u00een c\u0103utarea unei op\u0163iuni mai bune. Pe de alt\u0103 parte, femeile vor mai mult\u0103 apropiere dup\u0103 actul sexual dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii \u015fi este mult mai probabil s\u0103 se simt\u0103 respinse dup\u0103 o rela\u0163ie de scurt\u0103 durat\u0103. Aceste aspecte nu sunt noi. Primul cercet\u0103tor care a eviden\u0163iat posibil\u0103 adaptare reproductiv\u0103 masculin\u0103 \u00een modificarea dispozi\u0163iei afective consecutive actului sexual a fost Martie Haselton \u00een 2001 (Haselton, 2001). De\u015fi truisme, aceste \u201edescoperiri\u201d au implica\u0163ii majore \u00een evolu\u0163ia speciei noastre. Ele constituie o dilem\u0103 social\u0103 cu care ambele sexe au fost nevoite s\u0103 se confrunte \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri ale liniei genetice. Aceast\u0103 dilem\u0103 este esen\u0163ialmente rezultatul unei permanente lupte \u00eentre dou\u0103 adapt\u0103ri antagonice cu obiective specifice: maximizarea \u015fanselor de supravie\u0163uire a poten\u0163ialului copil prin securizarea rela\u021biei de cuplu \u015fi maximizarea succesului reproductiv prin dispersia materialului genetic \u00een popula\u0163ie. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 vom \u00eencerca s\u0103 punem toate aceste lucruri cap la cap.<\/p>
Cheia \u00een care putem \u00een care putem \u00een\u0163elege aceste aspecte este una evolu\u0163ionist\u0103. Trebuie s\u0103 \u0163inem minte faptul c\u0103 adapt\u0103rile despre care vom vorbi \u00een continuare au evoluat \u00een condi\u0163ii arhaice, pe vremea c\u00e2nd sexul era indisolubil legat de procreare. Ast\u0103zi dispunem de m\u0103suri contraceptive care ne permit s\u0103 separ\u0103m cele dou\u0103 aspecte \u00eens\u0103 adapt\u0103rile sunt \u00een continuare acelea\u015fi, la fel de implicate \u00een via\u0163a noastr\u0103 psihic\u0103 \u015fi \u00een comportament. Prin urmare, separarea sexului de sarcin\u0103 nu este echivalentul separ\u0103rii sexului de implica\u0163iile sale emo\u0163ionale. Mecanismele emo\u0163ionale primare implicate func\u021bioneaz\u0103 la niveluri mult mai profunde ale arhitecturii cerebrale unde rigiditatea \u0219i autonomia este norma. Ele au mai mult de-a face cu persisten\u021ba liniei genetice \u0219i mai pu\u021bin cu distrac\u021bia \u0219i pl\u0103cerea social\u0103. Se poate invoca procesarea ter\u021biar\u0103 ca mijloc de contracarare a acestui efect: restructurarea cognitiv\u0103 a c\u0103ii naturii. La urma urmei, suntem fiin\u0163e ra\u0163ionale, inteligente \u015fi capabile s\u0103 ne st\u0103p\u00e2nim impulsurile \u00een virtutea principiilor morale. Problema este faptul c\u0103 sistemele ter\u021biare sunt construite \u201edeasupra\u201d acestor sisteme primare ca o interfa\u021b\u0103 menit\u0103 a le facilita o expresie superioar\u0103 din punct de vedere adaptativ. Ierarhia de putere este inversa ierarhiei puterii predictive. Aici se mai adaug\u0103 \u015fi \u201eexperien\u0163a de via\u0163\u0103\u201d a mecanismelor bazale (sute \u015fi sute de mii de ani) acumulat\u0103 \u00eentr-o varietate de condi\u0163ii str\u0103ine pentru mintea con\u015ftient\u0103 a omului modern. Dac\u0103 procesele ter\u021biare reprezint\u0103 inginerul, procesele fundamentale reprezint\u0103 angajatorul \u015fi arhitectul.<\/p>
\u00cen cazul multor specii, \u00eemperecherea sexual\u0103 este de obicei precedat de o perioad\u0103 de curtare a femelei de c\u0103tre mascul, a c\u0103rei \u00eentindere \u00een timp variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de specie. Acest lucru este crucial pentru decizia de selec\u0163ie (sau respingere) sexual\u0103 a femelei vis-a-vis de mascul. Este \u00een esen\u021b\u0103 o perioad\u0103 competitiv\u0103 din perspectiv\u0103 masculin\u0103 (masculul trebuie s\u0103 demonstreze) \u015fi evaluativ\u0103 din unghiul feminin (femela trebuie s\u0103 aleag\u0103) deoarece femela este cea care va suporta cele mai mari costuri de reproducere, motiv pentru care nevoit\u0103 s\u0103 se asigure de capacit\u0103\u0163ile \u015fi disponibilitatea masculului pentru investi\u0163ii compensatorii. Aceast\u0103 perioad\u0103 este crucial\u0103 pentru formarea leg\u0103turii de cuplu. \u00centr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, cu c\u00e2t masculul investe\u0219te mai mult \u00een curtoazie, cu at\u00e2t mai mult timp petrece \u00een compania femelei \u015fi cu at\u00e2t ata\u0219amentul lui devine mai puternic iar sexul care o succed\u0103 reprezint\u0103 OK-ul femelei \u015fi validarea final\u0103 a competen\u021belor de care a dat dovad\u0103.<\/p>
\u00cen cadrul speciei noastre, costurile pentru \u00eemperecherea pe termen scurt au fost de-a lungul evolu\u0163iei majore \u015fi suportate integral de c\u0103tre zestrea genetic\u0103 a sexului feminin (\u015fanse reduse de supravie\u0163uire a copiilor f\u0103r\u0103 tat\u0103), motiv pentru care femeia a evoluat adapt\u0103ri care promoveaz\u0103 \u00eemperecherea pe termen lung care se manifest\u0103 \u00een prelungirea fazei evaluative. Pe de alt\u0103 parte, leg\u0103tura de cuplu presupune costul sacrific\u0103rii posibilit\u0103\u0163ii de maximizare a succesului reproductiv, cost suportat de zestrea genetic\u0103 masculin\u0103, motiv pentru care b\u0103rbatul a evoluat ca r\u0103spuns adapt\u0103ri de reducere a acestui cost (disimularea, de exemplu). Faptul c\u0103 b\u0103rba\u021bii au predilec\u0163ii pentru maximizarea num\u0103rului de parteneri sexuali iar femeile pentru maximizarea succesului reproductiv \u00een cadrul cuplului este ancorat empiric. \u00cen medie, b\u0103rba\u0163ii \u00ee\u015fi doresc 18 parteneri sexuali pe parcursul vie\u0163ii \u00een timp ce femeile numai 4 iar femeile, spre deosebire de b\u0103rba\u0163i, sunt reticente \u00een a \u00eentre\u0163ine rela\u0163ii sexuale \u00een prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cu un partener nou (Buss, 1993). Fiecare sex exercit\u0103 presiune pe cel\u0103lalt sex prin intermediul celor dou\u0103 predispozi\u0163ii. \u00cen faza de curtare, femeia poate evalua competen\u021be \u0219i capacit\u0103\u021bi (competen\u0163e sociale, capacitatea de a sus\u021bine efort pe termen lung f\u0103r\u0103 gratificare imediat\u0103 etc.) \u0219i disponibilitatea b\u0103rbatului de a investi efort, ca m\u0103suri generale ale capacit\u0103\u021bii \u0219i disponibilit\u0103\u0163ii de a investi \u00een urma\u015fi. \u00centr-adev\u0103r, sexul feminin este mai interesat de aceste aspecte dec\u00e2t de atractivitatea fizic\u0103, acesta fiind motivul variabilit\u0103\u0163ii mai mari \u00een evalu\u0103rile feminine ale atractivit\u0103\u0163ii masculine (Townsend, 1997). Sexul feminin are o adaptare natural\u0103 pentru \u00eemperecherea pe termen lung: anxietatea care rezult\u0103 din incertitudinea cuplului \u015fi prefigurarea abandonului. Prin aceast\u0103 adaptare rezist\u0103 \u00een mod natural impulsurilor sale sexuale primare (care promoveaz\u0103 \u00eemperecherea pe termen scurt): emo\u0163iile negative contracareaz\u0103 sau tempereaz\u0103 impulsul sexual. Siguran\u0163a \u015fi securitatea \u00een cuplu se instaleaz\u0103 treptat pe m\u0103sur\u0103 ce este construit sentimentul familiarit\u0103\u0163ii. \u00cen mod implicit, \u00een aceast\u0103 faz\u0103 poten\u0163ialul cuplu tr\u0103ie\u015fte experien\u0163e pozitive iar timpul petrecut \u00eempreun\u0103 constituie premisa fundamental\u0103 a ata\u015famentului masculin. Dac\u0103 primul contact sexual survine prea repede \u015fi f\u0103r\u0103 efort, ata\u015famentul se formeaz\u0103 doar \u00een partea sexului feminin \u00een timp ce adaptarea masculin\u0103 pentru \u00eemperecherea pe termen scurt \u00eei domin\u0103 comportamentul: nu exist\u0103 nimic care s\u0103-i contrabalanseze ENP-ul (\u201cemo\u0163iile negative postcoitale\u201d) \u015fi tendin\u0163a de a se distan\u0163a imediat dup\u0103 contact.<\/p>
Este, de asemenea, o perioad\u0103 \u00een care b\u0103rbatul evalueaz\u0103 valoarea feminin\u0103. Istoric vorbind, femeia care nu necesit\u0103 minime investi\u021bii de timp \u015fi efort \u00eenainte de a oferi satisfac\u021bie sexual\u0103 unui anumit b\u0103rbat era de obicei de o calitate reproductiv\u0103 inferioar\u0103 \u00een raport cu standardul maximal-repro- ductiv pe care acesta \u00eel putea atinge prin curtare. Promiscuitatea se b\u0103tea cap \u00een cap cu certitudinea patern\u0103 \u015fi acesta este numai unul din subiectele evalu\u0103rii masculine. O femeie la care accesul era facil prezenta un risc crescut de a na\u015fte descenden\u0163i care apar\u0163ineau unor linii genetice masculine str\u0103ine, acest risc fiind invers propor\u0163ional cu disponibilitatea investi\u0163iei paterne.<\/p>
Sexul f\u0103r\u0103 o perioad\u0103 suficient\u0103 de curtare are consecin\u0163e dramatice pentru femei at\u00e2t pe termen scurt, c\u00e2t \u0219i pe termen lung. O partid\u0103 de sex ocazional activeaz\u0103 instantaneu motorul ata\u015famentului feminin care genereaz\u0103 nevoia de apropiere fizic\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103 imediat dup\u0103 sex. Dac\u0103 un b\u0103rbat pleac\u0103, ata\u015famentul nou format este distrus. Distrugerea ata\u015famentului se manifest\u0103 \u00een experien\u0163e afective negative al c\u0103ror rol este de a semnala e\u0219ecul fazei evaluative \u0219i selective \u0219i pentru a anun\u021ba pericolul viitor al poten\u0163ialei diade mam\u0103-copil. Aceasta este un cost pe termen scurt suportat de organismul feminin. Pentru a \u00een\u021belege daunele pe termen lung, trebuie s\u0103 facem un mic ocol prin subiectul atractivit\u0103\u021bii sexuale. Atractivitatea NU este un lucru subiectiv! Ambele sexe evalueaz\u0103 ca fiind atr\u0103g\u0103toare persoanele de sex opus desemnate ca fiind atr\u0103g\u0103toare pe baza unor standarde obiective precum simetria fe\u021bei, maxilarele proeminente, masa muscular\u0103 a p\u0103r\u0163ii superioare a corpului, \u00een\u0103l\u021bimea etc. (la b\u0103rba\u021bi) \u0219i raportul talie-\u0219old, tr\u0103s\u0103turi faciale \u0219i corporale ca indicatori ai tinere\u0163ii \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii (la femei). Aceste caracteristici obiective de atractivitate se afl\u0103 la baza dinamicii \u201epie\u021bei sexuale\u201d. Atractivitatea produce o ierarhizare a indivizilor \u00een cadrul c\u0103reia rangurile superioare au acces sexual la majoritatea rangurilor sexului opus iar rangurile bazale au acces limitat sau chiar nul. In general, to\u021bi oamenii sunt atra\u0219i de indivizii din v\u00e2rf \u00een timp ce indivizii din v\u00e2rf sunt atra\u015fi, \u00een general, numai de omologii lor sau de indivizi de pe ranguri apropiate (\u201c\u00een general\u201d = variabile subiective \u015fi contextuale). To\u021bi oamenii \u0163intesc c\u0103tre stele (inclusiv stelele). Iat\u0103 un caz interesant. O femeie de rang 6 \u00eentre\u0163ine \u00een mod repetat rela\u0163ii sexuale ocazionale cu diferi\u0163i b\u0103rba\u021bi de rang 10. Un b\u0103rbat de rang superior poate fi interesat sexual de o femeie de rang inferior datorit\u0103 unei adapt\u0103ri care faciliteaz\u0103 \u00eemperecherea pe termen scurt: reducerea standardelor. Unul din studiile prezentate mai sus (Buss & Schmitt, 1993) arat\u0103 c\u0103 de\u015fi b\u0103rba\u0163ii pot fi interesa\u0163i sexual de femei din diverse categorii de v\u00e2rst\u0103 \u00een condi\u0163iile \u00een care miza este un contact sexual f\u0103r\u0103 implica\u0163ii pe termen lung, atunci c\u00e2nd se pune problema angajamentului marital, preferin\u0163ele lor sunt drastic restr\u00e2nse limit\u00e2ndu-se, independent de propria v\u00e2rst\u0103, la categoria feminin\u0103 de v\u00e2rst\u0103 17-25 ani, interval \u00een care valoarea reproductiv\u0103 feminin\u0103 este maxim\u0103.<\/p>
Un b\u0103rbat de rang 10 este interesat de o partid\u0103 ocazional\u0103 de sex \u201ef\u0103r\u0103 complica\u0163ii\u201d cu o femeie de rang 6 tocmai datorit\u0103 efortului minimal sau nul necesar pentru ob\u021binerea gratific\u0103rii sexuale. Prin urmare, condi\u021bia pentru dezvoltarea ata\u015famentului este satisf\u0103cut\u0103 doar \u00een cazul ei. \u00cen consecin\u021b\u0103, el pleac\u0103. Formarea rapid\u0103 a ata\u015famentului feminin, \u00eens\u0103, face practic imposibil ca ea s\u0103 urmeze acela\u0219i parcurs ca si el, f\u0103r\u0103 a fi nevoit s\u0103 experimenteze efectele negative ale separ\u0103rii. Sistemul cerebral feminin, pe m\u0103sur\u0103 ce experien\u021bele sexuale de acest tip se repet\u0103, intr\u0103 \u00eentr-un ciclu de distrugere \u0219i reparare. Procesele secundare (condi\u021bionate) intr\u0103 \u00een aren\u0103 asociind satisfac\u021bia derivat\u0103 din formarea ata\u015famentului cu indivizi de rang 10. Procesele ter\u021biare (cognitive) \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 formuleze o semnifica\u0163ie pe care s-o atribuie acestei asocieri, de obicei ajung s\u0103 ajusteze reprezentarea rangului personal \u00een func\u0163ie de rangul partenerilor sexuali ocazionali. Pe m\u0103sur\u0103 ce ciclul se repet\u0103, creierul ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 se adapteze la aceast\u0103 situa\u021bie desensibiliz\u00e2ndu-se treptat la efectele negative ale dezintegr\u0103rii ata\u015famentului. Cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de tolerare a modific\u0103rilor neurochimice care \u00eenso\u0163esc abandonul coincide cu pierderea capacit\u0103\u0163ii pentru ata\u015fament \u2013 nu po\u0163i fi ata\u015fat de o persoan\u0103 a c\u0103rei absen\u0163\u0103 te las\u0103 indiferent. Aceast\u0103 adaptare \u00eei permite creierului s\u0103 redob\u00e2ndeasc\u0103 homeostazia \u00een acest context specific, facilit\u00e2nd astfel continuarea experientelor ocazionale. Da, femeia se poate bucura de o satisfac\u021bie pur sexual\u0103 la fel ca un b\u0103rbat, f\u0103r\u0103 implica\u0163ii emo\u021bionale. Dar aceast\u0103 reu\u015fit\u0103 vine cu pre\u021bul pierderii capacit\u0103\u021bii de formare a ata\u015famentului iar poten\u0163ialii parteneri capabili \u015fi disponibili pentru angajament marital de rang similar \u00eei trec pe sub radar. Aceasta este, din p\u0103cate, o consecin\u0163\u0103 pe termen lung a libert\u0103\u0163ii sexuale feminine, mai ales pentru c\u0103 timpul investit \u00een distrac\u0163ie este timp care se adaug\u0103 v\u00e2rstei care coreleaz\u0103 negativ cu atractivitatea \u015fi \u015fansele form\u0103rii unui cuplu. Mecanismul ata\u015famentului masculin este protejat natural de acest efect al sexului ocazional prin simplul fapt c\u0103 nu se formeaz\u0103 la fel de repede \u015fi prin faptul c\u0103 b\u0103rbatul nu are \u00een general acces sexual la rangurile superioare (femeile nu sunt de obicei interesate de b\u0103rba\u021bii de rang inferior).<\/p>
*text din P\u0103noiu, F. (2020). Arhitectura Experien\u021bei Umane<\/em> (Bucure\u0219ti: Ed. Universitar\u0103): 97-105.<\/p> **pentru referin\u021be, consult\u0103 publica\u021bia<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dup\u0103 cum am v\u0103zut, mecanismul singur\u0103t\u0103\u021bii \u0219i durerea care \u00eenso\u021be\u0219te separarea sunt adapt\u0103ri c\u0103rora le dator\u0103m existen\u021ba. Acest mecanism, \u00eens\u0103, face parte dintr-o adaptare mai ampl\u0103 pe care o vom investiga \u00een cele ce urmeaz\u0103: ata\u0219amentul. Ambele sexe dispun de adapt\u0103ri (predilec\u0163ii) ce promoveaz\u0103 strategii de \u00eemperechere at\u00e2t pe termen scurt c\u00e2t \u0219i pe termen […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-1548","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1548","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1548"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1548\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1553,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1548\/revisions\/1553"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1548"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1548"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.psycovery.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1548"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}