De-a lungul istoriei, puterea sugestibilit\u0103\u0163ii a fost folosit\u0103 de \u015famani \u015fi doctori ca adjuvant \u00een tratarea pacien\u0163ilor. Ritualurile de vindecare folosite de vraci se bazau pe convingerea anterioar\u0103 a pacientului \u00een privin\u0163a eficien\u0163ei acestora, el vindec\u00e2ndu-se ca urmare a credin\u0163ei \u00een leacul prescris. \u00cen secolul al XX-lea, acest fenomen de vindecare a primit numele de \u201eefectul placebo\u201d, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 recunosc\u00e2nd uluitoarea capacitate de autovindecare a corpului.<\/p>\n
Doctorii \u015ftiu ast\u0103zi c\u0103 o pastil\u0103 placebo, ce nu con\u0163ine niciun ingredient activ, poate fi la fel de eficient\u0103 ca medicamentele consacrate \u00een ameliorarea a numeroase simptome. De aceea, testul de c\u0103p\u0103t\u00e2i al medicinei moderne pentru aprobarea unui\u00a0nou\u00a0medicament este studiul clinic dublu orb, \u00een care jum\u0103tate din pacien\u0163i sunt trata\u0163i cu noul remediu \u015fi restul cu un placebo, f\u0103r\u0103 ca pacien\u0163ii sau doctorii s\u0103 \u015ftie ce prime\u015fte fiecare subiect.<\/p>\n
Efectul placebo<\/a>, al c\u0103rui nume vine din limba latin\u0103 \u015fi \u00eenseamn\u0103 \u201evoi face pl\u0103cere\u201d, are un \u201efrate\u201d, pe \u201enocebo\u201d (numele vine de la\u00a0nocere<\/em>, ce \u00eenseamn\u0103 \u201ea face r\u0103u\u201d \u00een limba latin\u0103). Acest fenomen depinde de percep\u0163iile \u015fi a\u015ftept\u0103rile pacientului: dac\u0103 acesta crede c\u0103 o substan\u0163\u0103 \u00eei va face r\u0103u, efectul va fi resim\u0163it negre\u015fit, \u00een ciuda absen\u0163ei vreunui ingredient activ.<\/p>\n Mintea, mai puternic\u0103 dec\u00e2t medicamentele?<\/strong><\/p>\n Efectul placebo a fost studiat \u00een detaliu de la jum\u0103tatea secolului al XX-lea, fiind realizate mii de studii ce au confirmat identificarea sa la aproximativ 30% din pacien\u0163ii trata\u0163i. \u00cen\u00a0schimb, cercet\u0103torii au \u00eenceput s\u0103 acorde aceea\u015fi aten\u0163ie efectului nocebo abia \u00eencep\u00e2nd cu anii \u201890. \u00cen ultimii ani se efectueaz\u0103 tot mai multe studii ce demonstreaz\u0103 impactul acestui efect.<\/p>\n O echip\u0103 de cercet\u0103tori germani \u015fi britani a efectuat un studiu aprofundat asupra nocebo \u00een 2011. Celor 22 de\u00a0voluntari\u00a0le-a fost ata\u015fat de picior c\u00e2te un dispozitiv care emitea c\u0103ldur\u0103 \u015fi li s-a solicitat s\u0103 evalueze durerea sim\u0163it\u0103 pe o scar\u0103 de la 1 la 100. Cercet\u0103torii au crescut nivelul c\u0103ldurii emise de aparat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd durerea atingea pragul de 70.<\/p>\n Pentru a contracara durerea, to\u0163i voluntarii erau trata\u0163i prin perfuzie cu remifentanil, un analgezic puternic, similar morfinei. Acest medicament func\u0163ioneaz\u0103\u00a0rapid\u00a0\u015fi este metabolizat cu vitez\u0103, permi\u0163\u00e2nd cercet\u0103torilor s\u0103 opreasc\u0103 administrarea \u015fi s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 tratamentul cu un fluid f\u0103r\u0103 efecte analgezice.<\/p>\n \u00cen acela\u015fi timp, creierul fiec\u0103rui voluntar era scanat pe m\u0103sur\u0103 ce acesta evalua nivelul de durere \u015fi efectul analgezic al medicamentului. Atunci c\u00e2nd cercet\u0103torii induceau senza\u0163ia de ardere \u015fi administrau medicamentul f\u0103r\u0103 s\u0103 le spun\u0103 voluntarilor, ace\u015ftia \u00eenregistrau o atenuare a durerii, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 acesta func\u0163iona indiferent de a\u015ftept\u0103rile lor.<\/p>\n Efectul placebo era \u00eenregistrat atunci c\u00e2nd li se comunica voluntarilor c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 le fie injectat analgezicul, \u00een ciuda faptului c\u0103 acesta curgea deja \u00een venele lor. To\u0163i pacien\u0163ii \u00eenregistrau o atenuare \u015fimai\u00a0mare a durerii, ceea ce a ar\u0103tat c\u0103 a\u015ftept\u0103rile voluntarilor dublau efectul benefic al medicamentului.<\/p>\n Apoi, cercet\u0103torii au min\u0163it din nou, spun\u00e2ndu-le pacien\u0163ilor c\u0103 opriser\u0103 administrarea medicamentului, de\u015fi acest lucru nu era adev\u0103rat, avertiz\u00e2ndu-i \u015fi c\u0103 era foarte probabil ca nivelul de durere s\u0103 creasc\u0103. Imediat, durerea perceput\u0103 de voluntari s-a apropiat de nivelul \u00eenregistrat \u00eenainte de administrarea analgezicului, a\u015ftept\u0103rile acestora anul\u00e2nd efectul benefic al unui medicament extrem de puternic. Scan\u00e2nd creierul pacien\u0163ilor, doctorii au putut observa modific\u0103ri \u00een re\u0163elele neuronale ale acestora, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 voluntarii sim\u0163eau cu adev\u0103rat varia\u0163iile nivelului de durere.<\/p>\n Scanarea a ar\u0103tat c\u0103 efectul placebo \u015fi cel nocebo nu activeaz\u0103 acelea\u015fi zone ale creierului. Atunci c\u00e2nd pacien\u0163ii se a\u015fteptau ca durerea s\u0103 creasc\u0103 \u00een intensitate, cercet\u0103torii observau modific\u0103ri \u00een zona creierului care controleaz\u0103 dispozi\u0163ia \u015fi anxietatea. \u00cen schimb, atunci c\u00e2nd voluntarii se a\u015fteptau la atenuarea durerii, \u00een creierul lor se activau regiunile identificate \u00een cercet\u0103rile asupra efectelor pilulelor placebo.<\/p>\n Efectul periculos al pesimismului<\/strong><\/p>\n Robert A. Hahn, epidemiolog \u015fi specialist \u00een antropologie cultural\u0103, a studiat efectele a\u015ftept\u0103rilor negative asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii umane \u015fi a concluzionat c\u0103 acestea variaz\u0103 foarte mult, de la irita\u0163ii ale pielii p\u00e2n\u0103 la deces.<\/p>\n Primul studiu care a analizat efectele pesimismului, elimin\u00e2nd to\u0163i ceilal\u0163i factori ce influen\u0163au s\u0103n\u0103tatea, a fost efectuat \u00een 1993. Cercetarea s-a aplecat asupra pacien\u0163ilor ce sufereau de ischemie miocardic\u0103, afec\u0163iune care reduce cantitatea de s\u00e2nge care ajunge la inim\u0103. Rezultatele studiului au ar\u0103tat c\u0103 persoanele care sufereau de afec\u0163iuni depresive (ce implic\u0103 o g\u00e2ndire negativ\u0103) aveau, \u00een medie, de 1,6 ori mai multe episoade ale bolii \u015fi erau de 1,5 ori mai predispu\u015fi la deces din aceast\u0103 cauz\u0103. Cu c\u00e2t pacien\u0163ii erau mai lipsi\u0163i de speran\u0163\u0103, conform evalu\u0103rilor psihiatrice, cu at\u00e2t aveau mai multe \u015fanse s\u0103 moar\u0103. Dr. Hahn estimeaz\u0103 c\u0103 5% din cele 26.000 de decese provocate anual \u00een SUA de aceast\u0103 afec\u0163iune pot fi atribuite a\u015ftept\u0103rilor negative pe care pacien\u0163ii le au de la boal\u0103.<\/p>\n O alt\u0103 cercetare ce a demonstrat efectul pe care \u00eel au convingerile pacientului asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii a fost realizat\u0103 asupra unui grup de pacien\u0163i cu astm. Participan\u0163ilor la studiu li s-a cerut s\u0103 inhaleze o solu\u0163ie salin\u0103 dintr-un nebulizator. Cei c\u0103rora li s-a spus c\u0103 solu\u0163ia era inert\u0103 nu au manifestat niciun simptom, \u00eens\u0103 47,5% dintre cei c\u0103rora li s-a spus c\u0103 substan\u0163a con\u0163ine alergeni au suferit o criz\u0103 de astm. Mai mult, atunci c\u00e2nd voluntarilor ce sufereau crize de astm li s-a oferit aceea\u015fi substan\u0163\u0103 salin\u0103 \u015fi li s-a spus c\u0103 aceasta le va trata simptomele, crizele au \u00eencetat.<\/p>\n Dr. Herbert Benson de la \u015ecoala de Medicin\u0103 de la Harvard afirm\u0103 c\u0103 stimularea cortexului insular, o regiune din creier, poate produce efecte serioase asupra inimii, inclusiv fibrila\u0163ie ventricular\u0103, o tulburare de ritm cardiac ce poate duce la deces. El afirm\u0103 c\u0103 frica duce la reac\u0163ii chimice \u00een creier ce pot provoca stimularea cortexului insular, un prim pas spre aceste consecin\u0163e negative. De aceea, expertul recomand\u0103 medicilor o abordare pozitiv\u0103 \u00een contactul cu pacien\u0163ii, aceasta av\u00e2nd poten\u0163ialul de a reduce costurile substan\u0163ial \u015fi de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i starea de s\u0103n\u0103tate bolnavilor f\u0103r\u0103 tratamente suplimentare.<\/p>\n Vorbele doctorului, la fel de importante ca ac\u0163iunea terapeutic\u0103<\/strong><\/p>\n \u201eCuvintele sunt cel mai important instrument pe care \u00eel are la dispozi\u0163ie\u00a0un doctor. Ele reprezint\u0103 o sabie cu dou\u0103 t\u0103i\u015furi: pot vindeca, dar pot \u015fi r\u0103ni\u201d. Afirma\u0163ia \u00eei apar\u0163ine lui Bernard Lown, inventatorul defibrilatorului \u015fi totodat\u0103 laureat al premiului Nobel pentru Pace ca urmare a activismului s\u0103u \u00eempotriva r\u0103zboiului nuclear.<\/p>\n Un\u00a0studiu<\/a>\u00a0publicat recent de o echip\u0103 de cercet\u0103tori din Germania a confirmat spusele lui Lown, ar\u0103t\u00e2nd c\u00e2t de important\u0103 este abordarea doctorilor \u015fi c\u00e2t de u\u015for pot influen\u0163a ace\u015ftia starea de s\u0103n\u0103tate a pacien\u0163ilor cu doar c\u00e2teva cuvinte.<\/p>\n Cercet\u0103rile au ar\u0103tat c\u0103 pacien\u0163ii sunt foarte receptivi la sugestiile negative, aceast\u0103 reac\u0163ie accentu\u00e2ndu-se \u00een situa\u0163iile critice, precum perioada premerg\u0103toare\u00a0unei opera\u0163ii,\u00a0boala grav\u0103 sau accidentul.<\/p>\n \u00cen practica medical\u0103 se presupune c\u0103 durerea \u015fi anxietatea pacien\u0163ilor sunt reduse dac\u0103 ace\u015ftia sunt avertiza\u0163i \u00eenainte de efectuarea procedurilor dureroase. Studiile efectuate au infirmat aceast\u0103 presupunere, din ele reie\u015find c\u0103 folosirea cuvintelor negative precum \u201edurere\u201d, \u201earsur\u0103\u201d sau \u201e\u00een\u0163ep\u0103tur\u0103\u201d spore\u015fte anxietatea \u015fi durerea.<\/p>\n Un alt studiu a investigat\u00a0efectul cuvintelor asupra unui grup de femei pe cale s\u0103 nasc\u0103, atunci c\u00e2nd acestea erau preg\u0103tite pentru anestezia epidural\u0103. Femeile au fost \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een dou\u0103 grupuri. Participantelor din primul grup au fost avertizate cu cuvintele \u201eve\u0163i sim\u0163i o \u00een\u0163ep\u0103tur\u0103 ca de albin\u0103; aceasta este cea mai nepl\u0103cut\u0103 parte a procedurii\u201d, iar cele din cel de-al doilea grup cu fraza \u201evi se va administra un anestezic local pentru a amor\u0163i zona, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 v\u0103 sim\u0163i\u0163i mai confortabil \u00een timpul procedurii\u201d. Atunci c\u00e2nd au fost rugate s\u0103 evalueze durerea sim\u0163it\u0103 pe o scar\u0103 de la 1 la 11, femeile din primul grup au notat-o, \u00een medie, cu 5, iar cele din cel de-al doilea grup, cu 3.<\/p>\n Durerea poate ap\u0103rea chiar \u015fi \u00een cazul \u00een care stimulul extern este absent cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, lucru demonstrat de un experiment efectuat la Universitatea din California. Cercet\u0103torii pretindeau c\u0103 studiaz\u0103 efectele curentului electric asupra func\u0163ion\u0103rii creierului, ata\u015f\u00e2nd \u00een acest scop electrozi pe scalpul participan\u0163ilor. Cei 34 de studen\u0163i voluntari au fost avertiza\u0163i c\u0103 exist\u0103 riscul s\u0103 sufere dureri de cap serioase \u00een urma experimentului. La finalul studiului, dou\u0103 treimi dintre participan\u0163i au declarat c\u0103 au suferit dureri de cap \u2013 \u00eens\u0103 cercet\u0103torii nu activaser\u0103 \u00een niciun moment curentul electric. Ace\u015ftia voiau, de fapt, s\u0103 testeze dac\u0103 oamenii s\u0103n\u0103to\u015fi pot deveni bolnavi doar \u00een urma propriilor a\u015ftept\u0103ri, ipotez\u0103 confirmat\u0103 de experiment.<\/p>\n Cercet\u0103torii avertizeaz\u0103 c\u0103 acest efect poate declan\u015fa un cerc vicios: atunci c\u00e2nd credem c\u0103 ceva ne face r\u0103u, devenim anxio\u015fi, ceea ce poate exacerba simptomele existente \u015fi poate duce la apari\u0163ia altora, c\u0103ci anxietatea provoac\u0103 hipertensiune \u015fi reduce eficien\u0163a sistemului imunitar.<\/p>\n Numeroasele experimente realizate pentru aprobarea unor medicamente noi au eviden\u0163iat o tendin\u0163\u0103 bizar\u0103:\u00a0atunci c\u00e2nd voluntarii erau anun\u0163a\u0163i despre poten\u0163ialele efecte secundare ale acestora, un procent considerabil dintre participan\u0163i prezentau aceste efecte secundare, chiar \u015fi \u00een cazul \u00een care li se administrase tratamentul placebo. \u00cen anumite cazuri, efectele adverse \u00eenregistrate de pacien\u0163ii c\u0103rora li se administrase o simpl\u0103 pastil\u0103 de zah\u0103r erau at\u00e2t de grave, \u00eenc\u00e2t ace\u015ftia au fost nevoi\u0163i s\u0103 se retrag\u0103 din testul clinic \u00eenainte de terminarea acestuia.<\/p>\n \u00cen contextul societ\u0103\u0163ii moderne, \u00een care tot mai mul\u0163i pacien\u0163i dau \u00een judecat\u0103 cadrele medicale pentru malpraxis, doctorii se v\u0103d adeseori nevoi\u0163i s\u0103 accentueze poten\u0163ialele efecte secundare ale tratamentului, ceea ce amplific\u0103 probabilitatea ca acestea s\u0103 fie \u00eenregistrate. De asemenea, autorit\u0103\u0163ile publice dintr-un num\u0103r tot mai mare de \u0163\u0103ri lanseaz\u0103 adeseori avertismente cu privire la diferite poten\u0163iale riscuri la care se expun\u00a0cet\u0103\u0163enii, chiar \u015fi \u00een cazurile \u00een care efectele negative nu sunt demonstrate \u015ftiin\u0163ific.<\/p>\n Arthur Barsky, profesor de psihiatrie la Harvard Medical School, explic\u0103 efectele acestor avertismente: \u201eIndiferent cum sunt induse aceste a\u015ftept\u0103ri negative – fie c\u0103 este vorba de o pastil\u0103, de un avertisment al autorit\u0103\u0163ilor sau de reclamele unor companii de farmaceutice – acestea fac ca pacien\u0163ii s\u0103 reatribuie simptomele unei suferin\u0163e de moment acestor a\u015ftept\u0103ri negative, ceea ce duce la accentuarea lor, accentuare care solidific\u0103 reatribuirea ini\u0163ial\u0103\u201d. Cercet\u0103torii afirm\u0103 c\u0103 efectul este similar celui ce caracterizeaz\u0103 a\u015fa-numitul \u201esindrom al studen\u0163ilor la medicin\u0103\u201d, care \u00eencep s\u0103 perceap\u0103 numeroase simptome ale bolilor pe care le studiaz\u0103.<\/p>\n Un\u00a0studiu<\/a>\u00a0realizat \u00een 2007 a subliniat consecin\u0163ele negative ale accentu\u0103rii efectelor secundare de c\u0103tre personalul medical. \u00cen cadrul experimentului, participan\u0163ilor le-a fost prescris medicamentul Finasteride pentru a atenua simptomele problemelor de prostat\u0103. Jum\u0103tate din pacien\u0163ii c\u0103rora le-a fost prescris medicamentul au fost avertiza\u0163i c\u0103 acesta poate provoca disfunc\u0163ie erectil\u0103, iar celorlal\u0163i participan\u0163i nu li s-a spus acest lucru. Ulterior, doctorii au observat c\u0103 44% dintre pacien\u0163ii care fuseser\u0103 informa\u0163i despre efectele secundare au suferit de disfunc\u0163ie erectil\u0103, fa\u0163\u0103 de numai 15% dintre cei neinforma\u0163i.<\/p>\n Profesorul Barsky afirm\u0103 c\u0103 accentuarea efectelor secundare reduce eficien\u0163a tratamentelor medicale \u015fi fac ca un num\u0103r tot mai mare de pacien\u0163i s\u0103 renun\u0163e la acestea, apel\u00e2nd la terapii alternative. Specialistul afirm\u0103 c\u0103 pierderea \u00eencrederii \u00een medicina conven\u0163ional\u0103 \u015fi \u00een cadrele medicale accentueaz\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u efectul nocebo, reduc\u00e2nd \u015fi mai mult eficacitatea tratamentelor.<\/p>\n David Wainwright, sociolog la Universitatea Bath, afirm\u0103 c\u0103 \u201e\u00een ultimii ani se observ\u0103 o cre\u015ftere a inciden\u0163ei afec\u0163iunilor care nu au o cauz\u0103 fizic\u0103, ci sunt generate de problemele subiective ale vie\u0163ii de zi cu zi ce sunt percepute dintr-o perspectiv\u0103 medical\u0103. Atunci c\u00e2nd ni se induce senza\u0163ia c\u0103 suntem expu\u015fi unui risc cu ocazia fiec\u0103rei interac\u0163iuni, ne sim\u0163im mai vulnerabili, iar experien\u0163ele fire\u015fti sunt interpretate ca probleme de s\u0103n\u0103tate. Acest lucru are un efect extrem de nociv asupra oamenilor\u201d.<\/p>\n C\u00e2nd efectul nocebo aduce moartea<\/p>\n Acest efect nociv identificat de cercet\u0103tori poate avea consecin\u0163e de gravitate maxim\u0103, provoc\u00e2nd chiar decesul.<\/p>\n Primul caz recunoscut de medicin\u0103 \u00een care efectul nocebo a dus la decesul unui pacient a avut loc \u00een 1973. Doctorul Clifton Meador a diagnosticat un pacient cu cancer de ficat \u00een stare terminal\u0103 \u015fi l-a informat pe acesta c\u0103 mai are doar c\u00e2teva luni de tr\u0103it. Prognoza doctorului s-a adeverit c\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd b\u0103rbatul tratat a decedat. \u00cen timpul autopsiei, \u00eens\u0103, medicul s-a confruntat cu o surpriz\u0103: tumoarea era una mic\u0103, iar cancerul nu intrase \u00een metastaz\u0103. \u201ePacientul nu a murit de cancer, ci din cauza faptului c\u0103 el credea c\u0103 moare de cancer. Atunci c\u00e2nd toat\u0103 lumea te trateaz\u0103 ca \u015fi cum vei muri, tu accep\u0163i asta cu toat\u0103 fiin\u0163a ta\u201d, a explicat ulterior Meador.<\/p>\n Ulterior, efectul a fost identificat \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri.\u00a0Statisticile au ar\u0103tat c\u0103 pacien\u0163ii care sunt supu\u015fi unei opera\u0163ii dificile \u015fi care cred c\u0103 au \u015fanse mari s\u0103 moar\u0103 \u00een timpul acesteia \u00eenregistreaz\u0103 o rat\u0103 a decesului pe masa de opera\u0163ie mai mare dec\u00e2t cei optimi\u015fti. Alt\u0103 statistic\u0103 arat\u0103 c\u0103 aproximativ 60% din pacien\u0163ii nevoi\u0163i s\u0103 recurg\u0103 la chimioterapie \u00eencep s\u0103 aib\u0103 parte de gre\u0163uri \u00eenainte s\u0103 \u00eenceap\u0103 tratamentul.<\/p>\n