Perspectiva pozitivă şi echilibrul emoţional

Alina este o persoană fictivă care prezintă o tendinţă exagerată la îngrijorare, şi care are convingerea că-i este imposibil să se gândească la vreun obiectiv major cum ar fi cariera sau deschiderea unei afaceri personale, cât timp problema sa persistă. Evident, Alina îşi va canaliza în prezent toată energia, toate resursele de care dispune în direcţia eradicării anxietăţii şi tendinţei la îngrijorare. Treptat, Alina realizează că în ciuda eforturilor ei, problema îngrijorărilor e tot acolo. De ce?

Alina fuge DE ceva, nu CĂTRE ceva!

running from wolf

Cei mai mulţi clienţi de psihoterapie vin în cabinet având convingerea, mai mult sau mai puţin implicită, că sănătatea emoţională este echivalentă cu lipsa problemelor emoţionale, convingere cât se poate de eronată. În consecinţă, mulţi cred că pentru a se putea focaliza pe aspectele pozitive ale existenţei, mai întâi trebuie să-şi rezolve problemele. Aceasta este tocmai atitudinea care a menţinut şi adâncit problema pentru care se prezintă la cabinet.

Sănătatea emoţională sau echilibrul nu este lipsa trăirilor afective negative ci prevalenţa celor pozitive, acestea din  urmă derivând din atingerea unor obiective pozitive, nicidecum din simpla eliminare a unor aspecte negative.

Imaginează-ţi că ai o datorie importantă de restituit. Foarte probabil, această situaţie nu te face fericit, ci din contră, îngrijorat şi anxios. La fel de probabil, nici restituirea sumei datorate nu te va face fericit ci doar mai puţin sau chiar deloc îngrijorat. Ce te-ar face fericit ar fi perspectiva intrării în posesia unei sume importante, astfel încât, după restituirea datoriei, îţi vor rămâne suficienţi bani pentru concediul mult dorit.

hunting_burger

Pentru o existenţă echilibrată din punct de vedere emoţional, este necesar ca focalizarea pe eliminarea aspectelor negative să reprezinte doar o parte a efortului dirijat către atingerea unor obiective pozitive semnificative, în nici un caz întregul efort.

Ceea ce ne motivează să mergem înainte, ceea ce conferă sens existenţei este perspectiva pozitivului, aceasta constituind baza dezvoltării pe orice plan. Focalizarea pe eliminarea negativului este în raport de sinonimie cu stagnarea –  scopul fiind conservarea unei stări de fapt, este o perspectivă energofagă – consumă resurse fără să genereze rezultate pe măsură, întreţine anxietatea şi generează deprimare.

Într-un sens, a aştepta mai întai să se rezolve problemele emoţionale pentru ca mai apoi să ne centrăm pe obiective de viaţă, e ca şi cum am aştepta să ne treacă foamea înainte de a mânca.